Soluţii pentru protejarea zonelor umede

Autorităţile regionale şi locale împreună cu locuitori din Pojejena şi Veliko Gradişte s-au întâlnit astăzi la primul atelier de lucru din cadrul unui proiect transfrontalier. După 17 ani, autorităţile române şi sârbe au găsit soluţii privind protejarea malului Dunării.

O serie de idei şi soluţii tehnice au fost prezentate astăzi la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, privind rezolvarea eroziunii malului din zona umedă Divici-Pojejena, o problemă de mediu importantă pentru judeţ. Aceasta face parte din cadrul proiectului „Studii privind realizarea şi apărarea malului în zona umedă Divici-Pojejena”, proiect implementat de către Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Municipalitatea Veliko Gradişte, prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia.

Oficialii judeţului susţin că proiectul este generat de nevoia de protecţie a malului Dunării. Odată cu realizarea Hidrocentralei de la Porţile de Fier, partea sârbă şi-a rezolvat problema apărării malului. Prin lucrările de la Veliko Gradişte, reprezentanţii proiectului şi-au protejat şi terenurile agricole, dar şi localităţile de orice acţiune a fluviului. Partea română însă nu a făcut lucrările acestea în timpul respectiv, eroziunea malului avansând şi devenind mai agresivă în perioada de primăvară şi iarnă. În momentul în care au apărut zonele protejate din Parcul Natural Porţile de Fier, situaţia de pe Clisura Dunării s-a complicat mai mult, pentru că şi lucrările simple pe care puteau să le facă cetăţenii pentru protejarea terenurilor lor au intrat în contradicţie cu principiile de lucru ale parcului.

 

„Toată această problemă a noastră am încercat s-o înţelegem şi să o stăpânim în cadrul unui proiect de cercetare, proiect în care soluţia propusă a fost aceea de a realiza o apărare avansată de mal care să protejeze inclusiv zonele care nu se află în pericol, de lângă Dunăre. Acestea ar genera şi elementul absolut necesar de suprafeţe de teren pentru scoaterea drumului naţional în afara localităţilor. Proiectul ca idee este interesant, el trebuie în schimb maturat în cadrul unui studiu de fezabilitate care să arate condiţiile tehnice, economice, financiare şi sensibilitatea pe care o presupune o astfel de investiţie. Asta, pentru că un astfel de efort financiar depăşeşte în mod clar bugetul Consiliului Judeţean. Am considerat că este oportună introducerea lui în cadrul unui proiect transfrontalier şi, împreună cu colegii de la Veliko Gradişte, am găsit această oportunitate şi am exploatat-o”,a declarat pentru Express de Banat Victor Naidan, arhitectul şef al judeţului Caraş-Severin.

Principalele activităţi ale proiectului constă în realizarea a şapte studii: Cercetarea zonelor umede şi a riscurilor naturale şi tehnologice asociate, Descrierea zonelor umede Divici-Pojejena şi Veliko Gradişte, Studii de teren, Studiu de inundaţii pentru apărare mal, Studii de fezabilitate, Studii de impact, respectiv Plan de dezvoltare durabilă a turismului în zonele umende transfrontaliere.

 

Oraşul Veliko Gradişte nu are aceeaşi problemă ca şi Caraş-Severinul, dar susţine ideea de a se rezolva neplăcerile de pe malul românesc al fluviului pentru o mai bună trecere şi colaborare între cele două ţări.

„Proiectul pentru care ne-am întâlnit va ajuta ca Primăria Veliko Gradişte să implementeze un sistem de epurare a apelor, pentru că toate apele din oraşul nostru ajung deocamdată în Dunăre fără a fi epurate. Vrem să finalizăm această problemă pentru că aproximativ 15.000 de locuitori folosesc canalizarea, dar vrem să protejăm şi mediul. De asemenea, consider că este urgent ca noi, prin acest proiect, să tratăm aceste ape care ajung în fluviu, iar primul pas în acest caz, ar fi tocmai această realizare a studiilor şi proiectelor de fezabilitate legate de problemă”, a fost părerea lui Zlatibor Mitic, managerul cancelariei de proiecte transfrontaliere din Veliko Gradişte.

Apărarea de mal din cadrul proiectului transfrontalier ar mai avea un element constituţional pe care cele două părţi îl vizează, şi anume, realizarea unui pod între România şi Serbia: „Drumul va fi unul foarte important dacă unul dintre proiectele care rulează în acest caz s-ar concretiza. Acesta ar avea un trafic din ce în ce mai mare odată cu tranziţia podului”, a mai adăugat la finalul şedinţei Victor Naidan.

• Tweet
• Pin It