Nicio săptămână fără un cutremur în Banat. De ce nu pot fi prevăzute?

În Banat sunt săptămânal cutremure mici înregistrate de seismografe. În Timișoara sunt montate două astfel de aparate, cel mai recent la Universitatea de Vest, folosit în studiul activității seismice. 

La subsolul clădirii Universității de Vest din Timișoara, la Facultatea de Fizică a fost instalat deja de o săptămână un seismometru care înregistrează tot ce mișcă. Aparatul, conectat la rețeaua globală seismică educațională Raspberry shake, monitorizează în timp real evenimentele și oferă informații simplu de accesat și înțeles cu privire la activitatea seismică.

În regiune, sunt instalate la această dată doar două seismometre educaționale – la UVT și la Observatorul Seismologic, iar un al treilea va fi instalat la școala generală din Liebling, în scurt timp.

„Din toată lista de seismometre, al nostru este cel cu indicativul R3687 și pe linkul de Dataview se poate vedea în timp real activitatea lui și chiar pe măsură ce înregistrează. Ce vedem noi acum e zgomot – mașinile care circulă pe bulevard, activitatea din universitate, dar în momentul în care el detectează un cutremur care are o energie mult mai mare decât putem noi să generăm ca oraș, ca zgomot seismic, atunci acel zgomot va fi filtrat automat și rămâne forma de undă curată. Cu cât avem mai multe stații în plan local, cu atât vom avea localizări mai bune. Momentan sunt două stații active în Timișoara. Și săptămâna viitoare voi mai instala una la Liebling pentru că acolo am găsit o deschidere la școala generală.”, a declarat Adina Rău, cercetător științific la Observatorul Seismologic din Timișoara – INFP.

„Dacă intrăm pe al nostru, ne spune acum câte minute, unde a fost un cutremur, ce magnitudine a avut ș.a. Sunt atât datele colectate de el, cât și datele din întreaga rețea. Dacă ne uităm, la ora actuală sunt peste 2.000 asemenea dispozitive în toată lumea; fiecare asemenea seismometru introduce în rețea datele pe care le colectează în timp real.”, a declarat Mihail Lungu, decanul Facultății de Fizică de la UVT.

În Timiș sunt microseisme în fiecare săptămână, dar nu sunt simțite de oameni. Cel mai puternic din Banat a fost înregistrat în 1991.

„Nu trece săptămână fără un cutremur în Banat. Sunt microseisme și nu sunt simțite, dar ele sunt înregistrate de seismometre. Cutremurul din 1991 a fost cel mai puternic, a avut o magnitudine de 5,6, cu epicentrul în zona Banloc și a fost urmat de o secvență seismică care s-a întins pe o perioadă de doi ani. Evenimentul principal a fost puternic, un cutremur de suprafață. A produs pagube mai mari decât ce s-a întâmplat în Târgu Jiu și am putea pune aceste efecte pe seama naturii solului. (…) Zona Târgu Jiu este cunoscută ca zonă seismică activă și chiar înainte de episoadele din februarie au fost frecvent cutremure, dar cu magnitudini mici, care nu au fost percepute de populație și atunci lumea avea impresia că acolo nu este zonă seismică. Dacă ne uităm pe harta faliilor seismice din România, vedem la Târgu Jiu că abundă în falii seismice. Faptul că nu au fost cutremure perceptibile recent asta nu înseamnă că nu este o zonă seismică activă. Nici Banatul nu duce lipsă de falii seismice. România nu duce lipsă de seismicitate.”, a mai spus Adina Rău.

Secundele de aur

Din păcate, cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate.

„De ce Institutul nu poate să prevadă cutremurele sau să le anunțe înainte? Există un sistem de avertizare timpurie și cred că denumirea induce în eroare. E valabil doar pentru zona Vrancea. În momentul în care a avut loc un cutremur în Vrancea, zona e împânzită de senzori, în primele fracțiuni de secundă ei au perceput unda primară. Ei calculează repede niște parametri și se trimite un mesaj: a plecat cutremurul din Vrancea. Unda primară călătorește cu în jur de 8 km/secundă, iar din focar, simultan, pleacă și unda secundară care călătorește undeva cu 4,5 – 5 km/secundă. Deci ajunge mai târziu. Unda secundară e purtătoare de energie distructivă. (…) Și atunci, cât îi ia undei secundare din Vrancea până în București? În jur de 20-25 de secunde. Ce poți să faci în alea 25 de secunde?”, a explicat cercetătorul științific Adina Rău.

Singurul lucru pe care populația îl poate face este să fie informată cu privire la măsurile de prevenție.

„Ne putem asuma măsurile de prevenție. Cum a fost și în cazul Turciei. Au fost clădiri care s-au făcut zob și clădiri care au rezistat pentru că au respectat normele de siguranță în construcții. Cu asta trebuie să începem. Cu respectarea normelor de siguranță în construcții și aici sunt foarte multe cazuri în care clădirea a fost construită după un proiect care a fost respectat, dar între timp au trecut generații, ne-am gândit că trebuie să ne modernizăm apartamentul și să ne mai extindem livingul cu spațiul acela de la balcon și sunt foarte mulți care au dărâmat acel perete care face legătura între balcon și living. Dacă face și proprietarul de la parter, și cel de la mijloc, și cel de sus același lucru… când are loc un cutremur, te miri că îți cade o bucată de bloc cu totul.”, a mai spus Rău.

Un bagaj cu lucruri de primă necesitate este extrem de util: „Dacă avem un rucsac de urgență cu apă, o trusă medicală, o sursă de hrană neperisabilă, o lanternă, un fluier, materiale de igienă personală și un rând de haine și îl avem pus acolo lângă tocul ușii pe unde ieși, nici nu te încurcă, dar dacă are loc un incendiu, o furtună, un cutremur, și trebuie să pleci în câteva minute din casă, ai pus mâna pe el, ai acolo rezervă de bani, copii după actele casei, după actele tale și îți faci viața unpic mai ușoară într-o astfel de situație. Rucsacul ăla îl faci într-o jumătate de oră și poate fi și un exercițiu distractiv cu familia, copiii. Nu trebuie să cădem în panică, în disperare, vine cutremurul și o să murim cu toții. Nu, vine cutremurul și s-ar putea, pentru că nu știi ce ai de făcut, și din cauza sperieturii, panica să te scoată în stradă și să îți cadă o țiglă în cap. Și atunci, ce îți face rău? Faptul că nu ai fost pregătit cum să reacționezi.”

În plus, este obligatoriu, mai spun specialiștii, ca autoritățile să își asume măsurile de prevenție. În urma cutremurelor, clădirile care respectă normele de siguranță în construcții sunt și cele care rezistă. În Timișoara, autoritățile locale nu au făcut până acum un studiu amănunțit cu privire la toate clădirile cu risc seismic. O astfel de evaluare este în planurile primăriei, măcar pentru imobilele din centrul istoric, dar până acum acțiunea nu a fost pusă în mișcare.

• Tweet
• Pin It