Sărmanul Petre Daea, Ministrul Agriculturii, a fost efectiv mitraliat după ce a scăpat o nefericită comparaţie a dezastrului provocat de pesta porcină africană cu holocaustul. Să-şi prezinte demisia, scuze şi altele. Mie îmi este simpatic acest mioritic bunicuţ ce ne deschide ochii cu privire la beneficiile primelor noastre surse de supravieţuire, recte oaia şi albina. Că piţifelnicii dedaţi la Armani, BMV etc, consideră cele promovate de ministru o ofensă la adresa obrazului lor mai subţire ca pergamentul, denotă superficialitatea existenţială a copiilor lui tata şi o prostie mai mare decât casa a celor ce îl iau pe Daea peste picior.
Celor de la generaţia mea înspre cimitire le aduc aminte câteva expresii cu care am crescut. Când vedeai un copil scheletic, îi spuneai că parcă e de la Auschwitz. Dacă un tovarăş de joacă nu vedea suficient de repede o imagine ce i-o sugerai, îl apostrofai că e chior. Se spunea că dacă ţiganul ajunge împărat, primul pe care îl spânzură e taică-su. Mai spuneam că eşti zgârcit ca un jidan. Sau că eşti handicapat, drept barometru al prostiei ori a neîndemânării. Nu spun că aşa ar trebui să fie dar, nici să echivalezi aceste expresii cu o crimă. Cel mult cu o ofensă morală.
Acum, domnul ministru a comparat în mod nefericit situaţia fermierilor cu cea de la Auschwitz. Sunt convins că nu a vrut decât să prezinte amploarea dezastrului zootehnic şi nicidecum să compare sacrificarea forţată a mii de suine cu exterminarea evreilor în lagărele naziste. Dar, cinicii responsabili cu rahatul de corectitudine politică au şi sărit să-i ia gâtul. Pe deasupra, adversari politici, fireşte. Nişte Farfuridi şi Brânzoveneşti rătăciţi prin politica mioritică. Închei cu cea mai nimerită definiţie a corectitudinii politice care spune că aceasta nu este decât încercarea disperată a unor idioţi de a te convinge că poţi apuca căcatul de partea lui curată.