Ne căutăm faliții să-i trimitem în Parlament!

Alegerile locale s-au sfârșit, însă nebunia din politica autohtonă continuă. Peste două luni vom merge din nou la urne, asta în cazul în care noul coronavirus nu le va da peste cap socotelile guvernanților, pentru a ne alege parlamentarii.

Teoretic, va fi o bătălie și mai grea, de care pe care, pentru că în 6 decembrie se va decide, la urne, soarta României pentru următorii patru ani. Continuăm cu liberalii sau schimbăm macazul? Aceasta e marea dilemă Hamletiană, deși, după cum stau lucrurile, Orban și ai lui pot pune de pe acum șampania la rece.

În scurtul timp rămas până la Sfântul Nicolae, se negociază locurile eligibile. Cine trebuie trecut în capul listei, pe ce criterii se desemnează favoriții pentru Parlament, cu cât se mai cumpără un astfel de loc, sunt chestiuni ce țin de bucătăria fiecărui partid. Liberalii din Caraș-Severin sunt în postura pesediștilor din 2016, când par să aibă asigurate două mandate la Camera Deputaților și altul la Senat. Cu puțină șansă, pot fi trei deputați, dintre care unul din Reșița și altul din Caransebeș. Al treilea ar putea veni din afara celor două municipii. Coincidență sau nu, vizavi de ce s-a întâmplat acum patru ani, când Luminița Jivan a candidat ca „umplutură“ de pe locul trei și PSD a câștigat tot atâtea mandate, este posibil ca pe ultima sută de metri povestea să se repete, pe stil liberal și tot cu o femeie. Că va fi din Reșița, deși nu văd cine, ori din Caransebeș, contează mai puțin. Locul de senator este „confiscat“ încă de pe acum de Marcel Vela. Celelalte formațiuni, PSD, Pro România, PMP și USR PLUS par resemnate, fiind posibil ca unele dintre ele nici să nu prindă vreun loc, așa cum s-a întâmplat la Consiliul Județean.

Lăsând la o parte calculele și sforile ce se trag în favoarea unuia sau altuia, nu pot să nu constat calitatea îndoielnică a celor care ne vor reprezenta în Parlament. Dacă zvonurile sau știrile pe surse se adeveresc, vom avea cel mai slab „lot“ de politicieni care a reprezentat Caraș-Severinul în ultimii 30 de ani la București. Unii dintre ei sunt convins că nici măcar nu știu care este reședința Ilfovului. Dacă ăsta e județ sau oraș. Să nu mai vorbim de alte chestii ce țin de cultura generală. Este adevărat, cei mai mulți dintre ei au bani. Mulți bani, iar acest lucru contează și îi iartă de sintagma „analfabet funcțional“. Degeaba știu să citească și să scrie, nu contează dacă o fac sau nu gramatical, dacă nu sunt în stare să înțeleagă nimic din ceea ce au citit.

E drept, în patru ani de parlament au timp berechet să evolueze, să înțeleagă ce votează, să nu se întoarcă acasă mai rău decât au plecat. Întrebarea e, de ce ar trebui să le dăm votul în decembrie unor astfel de candidați? Doar pentru a ne face datoria constituțională?