Muzeul Cineastului Amator din Reșița recuperează filmele vechi pentru a le digitaliza

po 1000x100px (3) untitled design set 970x90 px

În Reșița există un muzeu al cineastului amator, datorită tânărului Andrei Bălbărău, care încearcă să recupereze filmele realizate pe 16 mm, pentru a le readuce în actualitate și a le digitaliza, acestea reprezentând o parte din istoria municipiului de pe Bârzava.

„Am adunat, la început, VH pe bandă magnetică, iar o dată cu aceste camere a venit și ideea de a vedea dacă se mai poate lucra cu ele. Așa am descoperit că dintre cele mecanice funcționează, așa că am început să filmăm pe peliculă. Am crezut că nu se mai găsește peliculă în România, dar se găsește.

Prin urmare, a venit ideea de a realiza un mic muzeu și creștea interesul pentru film, pentru aparate de proiecție, deoarece trebuia să proiectăm ce filmam, fapt pentru care a a părut și colecția pentru aparatele de proiecție. Cert este că este o lume minunată, aceasta din spatele obiectivelor, a cine-amatorilor, despre care în ultimii doi ani încerc să aflu cât mai multe, să găsesc filmele care mai există și să le digitalizăm. De altfel, noi oferim gratuit, la capacitatea noastră tehnologică, digitalizarea filmelor pe 16 mm. Noi ne bucurăm dacă, în schimb, realizatorii ne permit să le facem publice“, a declarat marți, pentru AGERPRES, Andrei Bălbărău.

Potrivit acestuia, filmele realizate de cine-amatori reprezintă și o parte din istoria Reșiței sau a județului Caraș-Severin, care ar trebui să fie publice și puse gratuit la dispoziția oamenilor, pentru a le face cunoscute.

Francisc Csonka, de la Cineclubul Energia, a venit cu filmele realizate — Jubileul 2000, Centrifuga, Turnarea statică a cuzineților, Cei cu care ne mândrim și Tribologia în ICMR — pe care le-a donat muzeului, unde sunt arhivate, digitalizate și făcute publice pe internet, unde cei interesați pot să vadă mai multe aspecte despre Uzina Constructoare de Mașini Reșița.

„În anul 1975, la inițiativa prim-secretarului de partid de la acea vreme, Trandafir Cocârlă, la nivelul județului Caraș-Severin s-au înființat 17 cinecluburi, membrii având ocazia să fie instruiți, în diferite tabere, de reprezentanții Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, printre care Bob Călinescu, Geo Saizescu și Radu Aneste Petrescu. Eu sunt tare bucuros de faptul că acest muzeu a luat ființă și că în acest fel facem cunoscută istoria Reșiței, așa cum tinerii nu o știu“, afirmă Francisc Csonka.

casinoherculane by sungarden gif card de energie dacus 1000x100

De asemenea, alături de Asociația Culturală Reșița Română din municipiu s-a reușit digitalizarea filmului despre mutarea bisericii din centrul Reșiței, realizat în 1985.

„De aici, din această sală de proiecție, a fostului Cinematograf Ateneu, a plecat prima mișcare a cineclubiștilor. Primul cineclub din municipiu s-a numit Atheneum și a fost inițiat de Puiu Voinea. El este cel care a pornit această mișcare a cine-amatorilor din Reșița. Acest lucru se întâmpla în anii ’70. Mișcarea cineclubiștilor din Caraș-Severin a fost una vastă. Printre ei, alături de Francisc Csonka, la Întreprinderea Constructoare de Mașini Reșița, s-a aflat și Ioan Mato, la Combinatul Siderurgic Reșița, ca să amintesc doar câțiva dintre ei. Cu toții, însă, am participat la foarte multe manifestări și evenimente importante de la acea vreme, de la translatarea bisericii până la diferite festivaluri, cum a fost Cântarea României. La început filmam pe 8 mm, apoi, am ajuns la 16 mm, iar când am pus mâna pe Krasnogorsk 1, 2 și mai târziu, pe Krasnogorsk 3, eram în al nouălea cer“, își amintește cameramanul reșițean Doru Marcu.

Muzeul Cineastului Amator se află în incinta Universității „Eftimie Murgu“ din Reșița și deține, în momentul de față, sute de camere foto, camere video, aparate de proiecție, masă de mixaj și alte echipamente.

Sursă foto: Romania Tonight

untitled design set 970x90 px
/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/