Arheologii Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș au fost nevoiţi să-şi extindă aria de cercetare în afara judeţului Caraş-Severin, la solicitarea Ministerului Culturii.
Potrivit directorului Adrian Ardeț, muzeografii efectuează cercetări arheologice în această lună împreună cu colegii lor din Drobeta Turnu Severin, pe șantierul din orașul antic Drobeta.
„Am fost solicitați să lucrăm în echipă pentru a face o cercetare preventivă, pentru că în Turnu Severin muzeul are un personal restrâns. Orașul Antic Drobeta, port la Dunăre, a fost în antichitate un important oraș roman. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. Sub stăpânirea Împăratului Adrian anii 117-138 , Castrul Drobetei cu 14.000 de locuitori este ridicat la rangul de Municipiu, iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus 193, este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Colonia Drobetei era întinsă pe o suprafață de 60 de hectare și avea o populație de aproximativ 40.000 de locuitori. Împărații romani, chiar și în timpul abandonării Daciei, au continuat să refacă și să întrețină unele cetăți importante de la nord de Dunăre, precum Drobeta”, povesteşte directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, dr. Adrian Ardeț.
Muzeul Porțile de Fier este singurul din România amplasat într-un adevărat parc arheologic (de circa 6 ha), în aria căruia se află ruinele castrului Drobeta, podului lui Traian, thermelor şi ale bisericii Mitropoliei Severinului.
Ruinele actuale ale castrului păstrează forma de cruce pe care a căpătat-o organizarea spațiului intern în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Împăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscând în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice.