Mircea Geoană, la Timișoara: Nu avem altă soluţie decât o abordare radicală a schimbării

mircea geoana la timisoara
Stiri din Timisoara si Resita, publicitate online

Secretarul general adjunct al NATO a vorbit sâmbătă, la Timișoara, despre vulnerabilitățile României și a expus ideile sale despre viitorul țării. 

Mircea Geoană a primit sâmbătă titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara. În discursul susținut la universitate, secretarul general al NATO a vorbit despre viitorul României, invocând o „cultură a dezamăgirii”.

„(…) Ne place sau nu, când vorbim despre viitor în România avem de-a face, din păcate, cu o cultură a dezamăgirii. E atâta viitor irosit în aceşti ani de confuzii şi stagnare, încât singura certitudine a societăţii româneşti în prea multe locuri ale naţiunii române a rămas eşecul. Astăzi, România a ajuns să depindă sufleteşte de un viitor pe care nu ştie cum să şi-l imagineze. Asistăm la naşterea unei noi lumi – geopolitic, tehnologic, societal. Trăim o eră revoluţionară, fără îndoială, cea mai transformatoare şi complexă din întreaga istorie a umanităţii. Ca nicicând altcândva în istorie, omenirea se află simultan pe mai multe trasee de coliziune, între liberalism şi autolitarism, ceea ce noi numim competiţia între marile puteri şi de modele alternative de organizare a societăţii.”, a declarat Mircea Geoană la Timişoara.

Secretarul general adjunct al NATO a mai vorbit despre vulnerabilitățile României, pe plan politic și demografic: „Într-o lume dominată de competiţia acerbă între marile puteri, rolul puterilor regionale creşte exponenţial. Funcţionăm, de fapt, ca un amortizor al unui pendul care îşi caută disperat un nou echilibru, aceste puteri medii vor juca un rol decisiv în definirea noii ordini mondiale. Şi România se află în impactul acestor trasee de coliziune. (…) Din păcate, pentru noi se mai adaugă şi propriile noastre mari vulnerabilităţi: o elită politică rămasă mult în urma schimbărilor din societate, declinul demografic şi exodul tinerilor care pun la îndoială supravieţuirea naţiunii române. În pofida creşterii economiei se adâncesc decalajele de dezvoltare între marile oraşe şi restul ţării. Declinul dramatic al serviciilor publice esenţiale, educaţie, sănătate, ordine publică, cazul drogurilor, combaterea crimei organizate şi nu în ultimul rând riscul pierderii de cultură, limbă şi credinţă cu imensa diasporă românească, în general aflaţi la a doua sau a treia generaţie sau proveniţi din familii mixte.”

Soluția, în opinia sa, este o schimbare radicală. „Nu avem altă soluţie decât o abordare radicală a schimbării. Ştiu că este greu şi că o astfel de ambiţie provoacă nelinişte, anxietate şi chiar frică. Dar trebuie să fim oneşti cu românii şi româncele. A continua ca acum ne va duce, mai devreme sau mai târziu, în prăpastie. În alte momente de cumpănă în agitata noastră istorie, naţiunea română a ştiut să aibă curajul transformării şi instinctul supravieţuirii. În lupta între trecut şi viitor, trebuie să alegem hotărât viitorul. Dar care viitor? Pentru că România are la dispoziţie trei tipuri de viitor. Cel mai la îndemână este viitorul imediat. E viitorul pe care românii îl trăiesc zi de zi, un viitor al resemnării, format din sărăcie, criză economică, tarife mari la energie, datorii, preţuri, taxe în creştere, frică de război. E viitorul fără spitale, viitorul cu şcoala în declin şi cu bătrâni uitaţi la periferia societăţii. Acest viitor e, de fapt, un prezent în derulare, şi presupune păstrarea configuraţiei de putere de azi. E clădit pe teamă de schimbare, pe frici induse, pe capacitatea de a uită a populaţiei. Acest viitor imediat e drama pe care o trăieşte naţiunea română de trei decenii.”, a declarat Mircea Geoană.

„Singurul viitor benefic pentru România e saltul”

Potrivit lui Mircea Geoană, viitorul îndepărtat este unul construit din amăgiri, iluzii și promisiuni, un viitor „imaginar şi intangibil, proiectat de clasa politică”.

„Odată la patru sau cinci ani, de 34 de ani, politicienii livrează poporului acest viitor îndepărtat, ficţional, mieros şi neruşinat, care nu e decât un cerc de vorbe unde naţiunea se învârte în jurul promisiunilor goale. Viitorul îndepărtat îşi face apariţia doar la alegeri. În esenţă, el reprezintă o infracţiune. Populaţiei i se fură timpul, câte patru, cinci sau zece ani odată. (…) Acest viitor mincinos generează boli cronice care pot doborî un popor: dezamăgire, depresie, apatie, oboseală civică, abandon. Naţiunea îşi pierde nu doar busola democratică, ci şi energia de a o căuta. Dispar conştiinţa luptei şi nevoia de a opune rezistenţă. Viitorul îndepărtat e un mormânt de vorbe în care clasa politică îşi îngroapă electoratul. Singurul viitor benefic pentru România e saltul. (…) Un salt istoric de anihilare a stagnării şi construcţie concretă, de dezvoltare economică, socială, culturală şi morală. Viitorul disruptiv e singură formulă de repornire naţională. El oferă o recuperare programatică a întârzierii prin reformă, planificare, meritocraţie, emulaţie, bani şi administrarea banilor, dezvoltare şi energie morală.”, a mai spus Mircea Geoană.

România are nevoie să își schimbe clișeele politice

Secretarul general adjunct al NATO a mai invocat nevoia de schimbare a clasei politice, a „clișeelor politice”, nevoia României de a se lepăda de „moliciunea liderilor confecţionaţi din combinaţii şi mediocritate, să se smulgă din pasivitate şi obedienţă, să transforme aşteptarea zadarnică în acţiune inteligentă, coordonată, promptă şi valoroasă”. „România nu mai are timp de irosit. Nu mai are nevoie de băltire, de combinaţii politice care îşi conservă privilegiile, de o stabilitate care înseamnă, de fapt, stagnare, de lideri slabi, cu şcoala în pioneze, incapabili să înţeleagă, să vină cu soluţii, să organizeze gândirea strategică, să producă idei.”, a continuat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a participat sâmbătă, la Timișoara, și la dezbaterea „Antreprenoriatul românesc: cum stimulăm competitivitatea și creșterea valorii adăugate?”.

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/