Medicul Virgil Musta de la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, recunoscut pentru implicarea lui şi pentru vindecarea bolnavilor de coronavirus, trage concluziile ultimelor trei luni pe plan judeţean, naţional şi internaţional, dar vorbeşte şi de perioada relaxării măsurilor restrictive şi de paşii care se fac spre revenirea la normalitate.
„Au fost 3 luni de zile în care întreaga lume a trecut printr-o experiență dramatică, care a lăsat urme adânci la toate nivelurile, de la colaborări internaționale, politici și organisme naționale și până la «trăirile» individuale ale fiecăruia dintre noi.
Toate acestea vor redefini «normalitatea» spre care încercăm să ne întoarcem acum, depinde de noi (organisme internaționale, naționale și indivizi) modul în care reușim să învățăm din această experiență și să includem în noul «normal» tot ceea ce ne poate ajuta să prevenim fie apariția, fie cel puțin explozia și impactul devastator al unor astfel de epidemii care vor mai apărea”, afirmă medicul Virgil Musta, purtător de cuvânt la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara.
Mai mult, Musta a realizat un bilanţ al acestei perioade, care părea că nu se mai termină, nu înainte însă de a sublinia că virusul nu a dispărut şi că este nevoie de responsabilitate individuală în perioada următoare pentru ca pandemia să continue curba descendentă şi să rămână controlabilă.
„Vă mulțumesc fiecăruia, pentru că eu sunt convins că principalul motiv pentru care la noi pandemia a rămas sub control este atitudinea extrem de responsabilă de care ați dat dovadă majoritatea dintre voi. Altfel, am fi avut mult mai multe victime, oricât ne-am fi străduit noi medicii, autoritățile și multe alte categorii profesionale care au participat direct la această luptă.
Și ca sa fiu sincer, voi ați reprezentat un imbold extraordinar în activitatea mea din toată această perioadă. Prin atitudinea și energia voastră m-ați ținut și mai motivat și mai determinat”, a adăugat Virgil Musta.
Medicul a prezentat şi câteva repere la nivel mondial, european, național şi judeţean, pentru a se înţelege mai bine amploarea acestei pandemii:
La nivel mondial:
În Europa:
Cazuri confirmate/decese în cele mai afectate țări:
În România:
În Timiș:
La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara:
Din aceste date statistice se poate vedea clar amplitudinea globală al pandemiei şi faptul că acum suntem pe o pantă descendentă în multe zone, inclusiv la noi, dar nu în toate.
„În România am reușit să limităm impactul pandemiei, cel puțin comparativ cu multe țări din vestul Europei, țări mult mai dezvoltate ca noi din punct de vedere al infrastructurii medicale, dar care au fost depășite de situație și au înregistrat foarte mulți morți.
Mai mult decât atât, mulți români din aceste țări sau întors acasă chiar atunci, înainte de închiderea granițelor, fapt ce a sporit și mai mult riscul exploziei epidemiei și la noi.
Discutând zilele trecute acest aspect, într-o întâlnire online cu specialiști, s-a concluzionat că cel mai probabil acest lucru se datorează măsurilor corecte, deși dure, luate la timp, dar și modului în care cea mai mare parte a populației le-a înțeles și respectat”, a mai spus Virgil Musta.
Pentru a înțelege și mai bine impactul pandemiei și modul în care vom putea acționa pe viitor, Virgil Musta prezintă câteva statistici importante asupra cazurilor de decese din Europa:
În ceea ce priveşte Spitalul din Timişoara, pe care Virgil Musta îl reprezintă, statistica arată că cei care au decedat au avut cel puțin o boală asociată, cel mai frecvent fiind o boala cardiovasculară, apoi diabet și obezitate. Medicul vorbeşte însă şi de situaţia pe plan național.
„În România vârsta medie de deces a fost mai mică decât cea din țările vestice, ceea ce ne arată faptul că populația noastră prezintă numeroase boli cronice la vârste nu așa de înaintate ca în acele țări.
Acest lucru se cunoștea deja, dar într-un context ca acesta a devenit automat un factor de risc major pentru toate acele persoane.
Această situație de la noi se datorează mai multor factori, eu menționez aici în primul rând lipsa programelor reale personalizate de prevenție a apariției acestor boli, precum și educația pentru sănătate deficitară.
Ce înseamnă educație pentru sănătate? În mare, toată lumea știe, dar puțini aplică: alimentație sănătoasă și rațională, sport, mișcare, controlul stresului, igiena personală, dar și prevenția bolilor prin vaccinare și prin monitorizarea constantă a factorilor de risc personali”, a precizat medicul.
Un alt aspect important pentru sănătatea noastră pe care Musta îl ia în considerare în perioada următoare, care se leagă de monitorizarea continuă, este acela de a reveni să facem controalele sau la investigațiile pe care poate le-am amânat în aceste 3 luni. Altfel, bolile pe care deja le avem, necontrolate, ne pot aduce mai multe necazuri decât am avut până acum cu noul coronavirus.
„Va trebui să găsim în continuare echilibrul între tratarea la timp a oricăror probleme de sănătate pe care le avem și protejarea în continuare (cel puțin până la apariția unui vaccin sigur și eficient) de posibila infecție cu SARS-CoV-2, care nu va dispărea curând. Dar cea mai bună soluție este prevenția, așa că vă recomand să acționați cu responsabilitate în acest sens”, mai spune medicul.
Cele mai importante concluzii ale acestei analize după trei luni de pandemie sunt rezumate în două direcții de către medic: importanța respectării și în continuare a câtorva reguli de igienă personală și distanțare pe care le știm deja, dar și să avem grijă de sănătatea noastră constant, de la vârste fragede, pentru că astfel vom fi mai puțin vulnerabili în fața oricăror amenințări.