Desprinderea a două sate dintr-o comună renumită în Timiș datorită apelor geotermale a făcut ca numărul populației să scadă cu peste jumătate în ultimii 30 de ani. Astfel, localitatea Lovrin se află în top 100 la nivel național al unităților administrativ-teritoriale rurale care au înregistrat cele mai mari cifre în privința depopulării.
Potrivit datelor INS citate de presa centrală, populația comunei Lovrin a scăzut din 1992 până acum cu 55,21%. Gottlobul și Tomnaticul, cele două noi localități desprinse în 2004 de comună, au preluat o parte considerabilă a cetățenilor din Lovrin. Comuna Lovrin a avut, conform recensământului din 2011, 3.223 de locuitori, în scădere cu 337 de persoane față de 2002. La recensământul care tocmai s-a încheiat, recenzorii au reușit să chestioneze doar 70% din populația estimată la 1 decembrie 2021. Primarul Vasile Graur explică legătura între acest procent și fenomenul depopulării, în calculele statisticienilor.
„Motivele depopulării sunt foarte simple. Am avut populație de etnie germană care a plecat din Lovrin de foarte mulți ani și noi nu am putut să îi scoatem de pe liste pentru că ei nu au lăsat un act sau nu au trimis un act cum că nu mai sunt locuitori ai comunei Lovrin. Și acum, cu în jur de 500 de cetățeni suntem în minus față de targetul pe care trebuia să îl obținem din cauză că sunt plecați de mai mult de un an. Dar asta se trage de după Revoluție, când au plecat foarte mulți în Germania, chiar și înainte de 90, dar nu au fost operați. Sperăm să nu rămână așa, că am înțeles că se face o verificare încrucișată la nivel național.”, a declarat primarul Vasile Graur.
Scăderea populației vine cu vești proaste pentru localitate. Subprefectul Ovidiu Drăgănescu explică în ce mod este afectată comunitatea de plecarea locuitorilor.
„Această scădere evident că afectează multe din proiectele pe care le depune UAT Lovrin, proiectele europene, proiectele guvernamentale. De asemenea, o scădere se înregistrează și la numărul de aleși locali, consilieri locali, iar salarizarea angajaților din administrația comunală e mai scăzută. Alte proiecte, de asemenea, care se depun la CJ pentru reechilibrare – unul din cele trei criterii permanente, pe lângă lungimea drumurilor, suprafața localității, este și numărul de locuitori. Or, aici, evident, dacă numărul de locuitori scade, scade și punctajul localității. Știu că la un moment dat erau proiecte în domeniul învățământului în care și numărul de elevi conta.”, a declarat Ovidiu Drăgănescu.
Există și localități rurale în Timiș care înregistrează o creștere semnificativă, în ultimii 10 ani, a populației. Spre exemplu, Șandra avea, în 2011, 1.800 de locuitori. La ultimul recensământ, recenzorii au numărat în jur de 2.400. Majoritatea sunt tineri, fiecare familie având în jur de 2, 3 sau chiar 4 copii.
La recensământul care tocmai s-a încheiat, județul Timiș a ocupat ultimul loc în țară în ce privește populația recenzată cu doar 83,5% din chestionarele estimate de autorități completate. Potrivit INS, inclusiv cei care nu au participat la recensământ vor fi alocați localităților în care au domiciliul sau locul de muncă, fie medicul de familie. Datele oficiale despre populația județului vor fi făcute publice abia după 1 decembrie.
Foto: primaria-lovrin.ro