Uniunea Europeană a trimis zeci de milioane de euro în Caraș-Severin pentru gestionarea modernă și ecologică a deșeurilor, numai că, așa cum s-a întâmplat și în cazul modernizării și extinderii rețelelor de apă și canalizare, goana după bani câștigați foarte ușor a pus proiectele în pericol, mare parte din bani s-au pierdut, iar serviciile lasă de dorit.
Proiectele amintite arată excelent pe hârtie, însă în realitate lucrurile nu stau deloc așa. Închiderea gropilor de gunoi din tot județul ar fi trebuit să fie un lucru salutat de toată lumea, numai că lucrările la deponeul ecologic de la Lupac au înaintat greoi. De fapt, problema nu e că s-ar fi lucrat într-un ritm lent, ci că, așa cum s-a întâmplat aproape la fiecare mare proiect finanțat de UE, legislația a permis contestații peste contestații și, practic, șantierele s-au deschis foarte târziu. S-a obținut o amânare pentru darea sa în folosință: luna iunie a acestui an. Numai că nici pentru această dată nu există vreo garanție că deșeurile din județ vor ajunge la Lupac și că vor fi reciclate la standarde europene!
„Referitor la acest program de management al deșeurilor, la nivelul județului Caraș-Severin este cel mai mare proiect derulat. A implicat închiderea tuturor deponeurilor din județ, înființarea unor stații de transfer pentru Lupac. Sunt singura persoană care a participat patru ani de-o parte a baricadei și patru ani de cealaltă parte a baricadei. Problemele au fost foarte mari încă de la începutul formării ADI Intercom Deșeuri, de care discutăm în ultimii opt ani, în sensul că nici până acum nu s-a înțeles rolul acestui ADI. Surpriza plăcută a venit la sfârșitul săptămânii trecute: UAT-urile au decis că trebuie să aibă o implicare în acest proiect și să fie reprezentate în conducerea ADI. Am susținut că în conducerea acestui ADI trebuiau să fie Reșița și Caransebeș, toate localitățile cu stații de transfer și Primăria Lupac. La ora actuală, toate depozitele sunt închise, stațiile de transfer sunt finalizate și la lucrările de la Lupac sunt în grafic”, a explicat vicepreședintele Consiliului Județean, Ilie Iova.
Și totuși, există o problemă! Una mare de tot! „Singura problemă este a operatorilor care vor opera la Lupac, lucru ce ne împiedică să dăm noi termene. Costurile acestor majorări de tarife în cazul în care nu se reușește obținerea unui operator la Lupac este o problemă care nu ne aparține. Pentru deponeul de la Lupac suntem la a doua licitație pe SEAP și nu s-a prezentat nimeni! Nu cunosc de ce”, a afirmat Iova.
Lipsa de interes a firmelor de salubrizare pentru a gestiona deponeul de la Lupac s-a pus pe seama redevenței foarte mari pe care ar trebui să o plătească administrației județene. Concret, afacerea nu ar fi una profitabilă. Condițiile impuse prin caietul de sarcini ar fi și ele foarte greu de îndeplinit. Cel puțin asta este a doua temă de discuție legată de absența firmelor la licitațiile organizate. Arhitectul-șef al județului, Victor Naidan, admite că s-au impus prin caietul de sarcini standarde destul de ridicate, dar tocmai pentru că nu s-a prezentat nimeni a coborât pretențiile la cel mai jos nivel. Pentru că nu are practic încotro! „Prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă stabilește condițiile pe care operatorii economici trebuie să le îndeplinească pentru a primi acel contract. Primul caiet de sarcini a pornit de la prezumția că operatorii economici care vor face gestiunea deșeurilor vor îndeplini cele mai bune condiții pe care noi le putem aștepta. Poate că nu a fost o prezumție realistă. Noi am ajuns la această concluzie ulterior, pentru că nimeni nu s-a prezentat la acele licitații. Am încercat imediat după eșec să scădem nivelul pretențiilor, condițiile de participare la nivelul condițiilor pe care îl îndeplinesc acum inclusiv operatorii de colectare din județ. Am mers la limita legii! Anterior, am cerut mașini Euro 5 pentru transportul deșeurilor, având în vedere că e un număr de vehicule destul de mare, ulterior am redus pretenția la vehicule înregistrabile în România, ceea ce e destul de jos. Am scăzut condițiile de calificări ale personalului, dar nu putem da bani mai mulți și nici nu putem renunța la redevență!”, a explicat Naidan.
Acesta a dat asigurări că nu e nimic ascuns, că nu există nicio conspirație. Ceea ce ar pune probleme agentului economic nu ar fi redevența sau investițiile proprii necesare, ci asumarea faptului că prețul pentru mediul rural e mai mic decât pentru orașe, și asta deoarece afacerea se bazează pe principiul solidarității. Diferența se va omogeniza însă pe parcursul a opt ani! „Redevența nu a fost stabilită pentru că așa a dorit Consiliul Județean. S-a folosit sistemul solidarității. Județul nostru are puține aglomerări urbane și puterea de cost în zona rurală este mult mai mică decât în zona urbană. Redevența va fi folosită pentru continuarea proiectului”, a mai afirmat Naidan.
Problema operatorului trebuie rezolvată până în iunie 2016. Până atunci sunt foarte puține deponeuri unde se poate duce gunoiul, dar e important că, la Vulcan, nu se pune problema cantității, județul Hunedoara tot acolo va depune gunoiul și de acum încolo și, cu alte cuvinte, e convins Naidan, nu există riscul ca în Caraș-Severin oamenii să fie nevoiți să-și ascundă gunoiul sub preș.