La ce e bun un DNA silvic, dacă din pădure nu se fură nici măcar uscături?

De câte ori a scris despre tăierile ilegale din pădure ori despre furturile de lemn, presa a fost mereu acuzată că trunchiază adevărul sau se situează de partea ONG-urilor la fel de „mincinoase”. Nici documentarele televiziunilor nu au avut mai multă credibilitate în fața celor care contestă o realitate tristă. Complicitatea autorităților ori neputința organelor în a depista făptașii fac ca toate aceste acte să rămână cu autori necunoscuți.

Un astfel de caz, între zecile consemnate de-a lungul anilor, este și cel reclamat de cei din Primăria Domașnea. E drept, cazul este mai vechi, din 2018, dar, deși suntem deja în 2020, el a fost clasat în insatanță ca având autori fără identitate. Bine că nu sunt extratereștri…

Pe scurt, Primăria Domașnea a reclamat la Poliție că între 9-14 martie 2018, persoane necunoscute au sustras mai mulți copaci, fagi, din fondul forestier, proprietatea comunei, din cantonul silvic aflat în zona Săvăstru, administrat de Ocolul Silvic Mehadia. Prejudiciul, de 202.734 de lei, nu știu dacă este mare sau nu. Cert este că cei din Domașnea au vrut ca autorii să fie prinși și trași la răspundere.

Poliția s-a mișcat repede și după aproape un an a trimis un răspuns ca la carte: „De la data sesizării au fost efectuate toate verificările necesare care se impun pentru descoperirea autorului/autorilor faptei, însă nu s-a reușit identificarea lor.
La data de 15.01 2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș a aprobat trecerea cazului în evidențele cu autori neidentificați, cercetările urmând a fi reluate în cazul apariției unor date noi”. Și uite așa Poliția Română a mai soluționat un caz, făptașul nu există, iar dacă nu există, atunci nici fapta nu stă în picioare. Pe aceeași logică de doi bani, din pădurile județului nu se fură nici măcar uscăturile pentru ațâțat vara focul în vatră!

Și dacă nu se fură, la ce bun un DNA al pădurii, cum pe bună (ne)dreptate se întreabă liberalii?