Jocul de rummy – sau remi – se numește de fapt Rummikub și este unul dintre cele mai populare jocuri de masă. Deși pare că a fost cu noi dintotdeauna, acest joc are o viață destul de scurtă, fiind extrem de tânăr. A fost inventat abia la începutul anilor 50, în Israel. Și mai interesant, însă, este că inventatorul acestui joc a fost un român. Un evreu român, de fapt, plecat din România în anii 40. Numele său era Ephraim Hertzano.
Ephraim a emigrat în Israel în anii 40, împreună cu toată familia sa. Pentru că n-a avut voie să-și ia din România mai nimic din tot ce a agonisit până atunci, a trebuit să pornească de la zero în noua sa țară. Hertzano a inițiat o afacere în Israel, făcând pensule de pictat din păr de animale. Cu toate acestea, business-ul nu-i aducea foarte mulți bani.
Ephraim și-a amintit de jocurile de cărți din România, dinainte de preluarea puterii de către comuniști, care au interzis jocurile de cărți, văzute ca jocuri de noroc. Eprahim a imaginat un joc în care să se folosească mici piese în locul cărților, un joc care să poată fi jucat atât de tineri, cât și de bătrâni, fără restricții de limbă sau religie. A vrut să inventeze un joc care să aducă oamenii împreună și care să schimbe modul în care oamenii își petrec timpul liber. L-a numit Rummikub.
Mai întâi, Ephraim a cioplit două seturi de lemn ale jocului, iar sora sa a pictat micuțele piese de joc. La acea vreme, nu existau magazine de jucării, așa că Ephraim a încercat să-și vândă jocul prin intermediul băcăniilor cu de toate. Erau vremuri grele și puțină lume avea pe atunci bani ce pâine, ce să mai vorbim despre jocuri. În cele din urmă, proprietarul unui astfel de magazin a fost de acord să pună la vânzare unul din jocurile lui Ephraim.
La fiecare două săptămâni, Ephraim se întorcea la magazin pentru a vedea dacă s-a vândut jocul său. Nu părea să aibă trecere. În schimb, aduna praf pe rafturi. În cele din urmă, proprietarul magazinului l-a rugat pe Ephraim să-și ia jocul înapoi. Atunci, Hertzano a avut o revelație. L-a invitat pe proprietarul magazinului, împreună cu soția sa, la el acasă, pentru a se juca acest nou joc împreună cu familia sa. Proprietarul a fost de acord, iar duminica următoare cele două familii au petrecut ziua jucându-se remi la o ceașcă de cafea. S-au distrat atât de bine, încât proprietarul magazinului a decis să păstreze jocul la vânzare, ba chiar a început să-l promoveze el însuși, jucându-se cu mai mulți prieteni ai săi. Aceștia au fost primii care au cumpărat jocul Rummikub.
La acea vreme, în Israel nu existau comunicațiile de astăzi, iar proprietarul magazinului n-a avut telefon să-l sune pe Ephraim pentru a-i da vestea cea bună. Mai mult, prietenii săi au fost atât de entuziasmați de joc, încât voiau să aibă fiecare dintre ei câte o versiune. Când Ephraim a revenit la magazin, a fost foarte bucuros să afle de succesul jocului de remi. A dat fuga acasă pentru a-i duce vestea cea bună și soției sale, iar apoi a început, cu sora sa, să producă mai multe jocuri. Începând din acel moment, jocul a început să crească în popularitate, încât Ephraim a fost nevoit să încheie un contract cu o fabrică pentru construirea pieselor de joc.
Și în zi de azi, jocul de remi este construit în continuare de familia lui Hertzano. Copiii săi au preluat afacerea și produc jocul care a devenit popular la nivel mondial. Există chiar și un campionat mondial de remi.