Un tânăr din Timișoara a reușit să realizeze, în mod voluntar, o hartă cu toate punctele de colectare a deșeurilor din oraș. În total, Raul a parcurs 465 de kilometri pe bicicletă, timp de o lună și a inventariat 470 de astfel de puncte.
Ce nu reușește Primăria Timișoara, poate să facă un tânăr în mod voluntar. Raul s-a decis să vină în sprijinul timișorenilor prin realizarea unei hărți care să cuprindă toate punctele de colectare a deșeurilor din oraș pentru sticlă, ulei alimentar uzat, plus cele patru centre de colectare a deșeurilor voluminoase și de construcții rezultate din renovarea locuințelor.
Astfel, Raul a parcurs 465 de kilometri pe bicicletă, timp de o lună, și a inventariat 470 de puncte de colectare din oraș. Toate punctele au fost marcate pe hartă, iar setul de date pentru toate locațiile de depozitare a deșeurilor reciclabile din oraș le-a donat municipalității. Datele se găsesc AICI, sunt în format deschis și pot fi folosite de orice dezvoltator de aplicații.
”Am pornit inițiativa în februarie 2021 după ce mai mulți prieteni mi-au pus întrebarea ‘Unde este cel mai apropiat punct de colectare pentru materialul X?’. De multe ori nu știam ce să răspund așa că m-am pus să aflu. M-am urcat pe bicicletă și am început să mă plimb prin oraș și să mapez puncte de colectare/reciclare cu telefonul. Așa a luat naștere https://econub.com. O hartă a orașului Timișoara unde poți afla care este cel mai apropiat punct unde poți arunca materiale precum sticlă, ulei alimentar uzat, deșeuri voluminoase și deșeuri de construcții rezultate din renovarea locuințelor. Am adăugat în această hartă, rețeaua Caritas de colectare a obiectelor de îmbrăcăminte reutilizabile. Pe viitor voi extinde harta cu puncte de colectare pentru materiale precum baterii, becuri, medicamente expirate, lemn. În momentul de față, este obligația legală a generatorului de deșeuri, adică fiecare dintre noi. Așadar, vreau să ofer un canal prin care oamenii să găsească mai ușor locurile unde o pot face, iar în același timp să încurajez și mersul pe bicicletă”, a povestit Raul Popadineți.
Potrivit Primăriei Timișoara, portalul de date deschise al instituției găzduiește deja 31 de seturi de date despre infrastructură, servicii publice, mediu, sănătate etc., care pot fi utilizate de cei care dezvoltă diverse aplicații.
”Nu există oraș inteligent fără date. Așa că, pentru a deveni un oraș inteligent, trebuie sa creăm premisele pentru colectarea de date din diverse surse, fie de către Primărie și societățile subordonate și viitoarea rețea de senzori de smartcity, fie de către inițiative private sau civice, precum cazul de față. Știm că la nivelul Uniunii Europene se vorbește tot mai des despre conceptul de ‘digital twin’ care reprezintă așa zisa ‘machetă digitală’ a orașului, care însumează toate datele care pot fi colectate despre oraș și activitatea sa zilnică, în timp real. Pe baza machetei digitale vom putea sa analizăm și să recunoaștem probleme diverse (mobilitate, calitatea mediului, infrastructura de colectare a gunoiului) și totodată să găsim soluții pentru rezolvarea lor”, a explicat Val Mureșan, consilier personal al primarului Dominic Fritz, pentru digitalizare și smart city.