Hackerii din Caransebeș și-au aflat pedepsele

Magistrații de la Tribunalul Caraș-Severin s-au pronunțat în privința pedepsei pe care au primit-o hackerii de la Caransebeș. Dintre cei zece inculpați, doar doi au primit pedeapsă cu executare, ceilalți opt sunt liberi, dar au fost sancționați cu suspendare.

Dosarul hackerilor din Caransebeș a trenat pe rolul instanțelor de judecată din anul 2009 și până în 2012. Cu mare dificultate și banca italiană care a fost prădată s-a constituit în parte civilă și așteaptă să scape, prin instanță, de paguba pe care tinerii le-au produs-o. Pedepsele aplicate celor zece inculpați au fost aplicate cu suspendare, în mare parte. Mai exact, este vorba despre opt inculpați care au primit astfel de pedepse. „Un inculpat, în speță, care era considerat liderul acestui dosar, Blăgăilă Flavius Cătălin a primit pedeapsa cu închisoarea, de patru ani cu executare. Liviu Coșe a mai primit și el o pedeapsa de 5 ani cu executare. Bineînțels, aceștia că au fost găsiți vinovați pentru toate infracțiunile deduse judecății”, a declarat Cosmin Bolosin, cel care îl apără pe Flavius Blăgăilă. Ion Ciufu a fost pedepsit cu 3 ani de închisoare cu suspendare, dar termenul de încercare este de 8 ani. Și ceilalți inculpați din dosar au perioadă de încercare la fel de mare, cuprinsă între 4 și 8 ani. În aceasta situație sunt: Dorel Cosma, 2 ani cu suspendare și termen de încercare de 6 ani, Ovidiu Andraș, care a primit 3 ani cu suspendare și termen de încercare pe 8 ani și Petru Cristescu, cu 2 ani de închisoare cu suspendare, dar cu un termen de încercare 4 ani. Alexandru Mihai, Ștefan Stoica și Elvira Ilyeș au primit fiecare câte 2 ani de închisoare și un termen de încercare de 4 ani.

Împotriva acestei sentințe a Tribunalului Caraș-Severin, Flavius Băgăilă a declarat recurs, care se va judeca la Curtea de Apel Timișoara în circa 2-3 luni de zile, iar la calea apelului pot recurge și ceilalți inculpați din dosar. Mai mult decât atât, și chiar și procurorii au la dispoziție 10 zile ca să analizeze calea recursului, dacă ei consideră nelegală și netemeinică decizia. Trebuie subliniat faptul că în acest dosar, niciunul dintre inculpați nu a recunoscut săvârșirea faptelor.

Flavius Blăgăilă a fost acuzat de 4 infracțiuni deduse judecății, dintre care, cea mai gravă a fost aceea de constituire de grup infracțional organizat. În această speță este vorba despre o grupare specializată în falsificarea instrumentelor de plată electronică şi efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase cu ajutorul acestora, grupare ce avea ramificaţii în ţară, dar şi în străinătate.

Creierul, Flavius Blăgăilă, şi prietenul acestuia, Dorel Cosma, au început prin a încărca în mod fraudulor cu credit cartele telefonice de tip “Pre Payd” ale unor persoane din Italia. Alţi doi tineri, care locuiau în Italia, făceau rost de clienţi, astfel că, “afacerea” mergea destul de bine. Lucrurile au devenit însă mult mai serioase când Blăgăilă, zis Liuben, s-a cunoscut pe Internet cu Ion Ciufu. “Au ajuns la concluzia că, împreună, folosindu-şi fiecare cunoştinţele tehnice, pot crea pagini false ale unor site-uri, aparţinând unor instituţii bancare din Italia şi prin intermediul acestor pagini pot obţine date confidenţiale ale unor clienţi în baza cărora se pot vira ilegal sume de bani în contul altor persoane”, se reţine în rechizitoriu.

Procurorii de la Crimă Organizată au adunat probe potrivit cărora, începând cu anul 2007, Ciufu a creat bagini false ale mai multor bănci italiene. Blăgăilă, creierul de la tastatură. se ocupa doar de efectuarea tranzacţiilor frauduloase, în timp ce Cosma, Andraş, Cristescu şi Mihai căutau cetăţeni români, rezidenţi în Italia, dispuşi să-şi facă la diferite unităţi bancare carduri care să fie alimentate fraudulos. Coşe lucra din Italia, la fel ca şi Rădulescu şi Stoica. Aceştia deschideau în Italia conturi cu acte false şi trimiteau jumătate din valoarea transferurilor ilicite membrilor din ţară ai grupării. “Blăgăilă trimitea mailuri la clienţii băncii, pe care îi identifica efectuând verificări aleatorii prin diverse programe. Printr-un email solicita, în mod fraudulos, în numele băncii, accesarea paginii oficiale a băncii şi, de fapt, aceştia ajungeau printr-o legptură falsă la pagina creată de inculpate, unde se afla un formular pentru identificarea clienţilor”, mai arată procurorii. Astfel, Liuben primea în căsuta poştală toate datele clienţilor şi le lua banii din cont. Ajungeau în ţară prin Western Union şi ridicaţi de la ghişeu de diverşi prieteni ai inculpaţilor.

Tinerii făceau bani frumoşi din astfel de fraude. Din verificările făcute la serviciul de transfer bancar rezultă că membrii grupării au ridicat în total aproape 345.000 de euro. “Este de subliniat că suma de 343.179,69 euro reprezintă doar cota parte ce revenea membrilor grupului care acţionau în ţară”, se mai reţine în rechizitoriu. Prejudiciul total se ridică astfel la aproximativ 700.000 de euro.

• Tweet
• Pin It