Controversatul Gelu Voican Voiculescu s-a aflat ieri în Caraş-Severin la simpozionul „Reșița la 29 de ani de la Revoluția din Decembrie ’89”. Manifestarea a fost organizată la Palatul Administrativ de Centrul Regional de Comunicare și Cercetare al I.R.R.D. 1989 Reșița împreună cu Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, institut al cărui director este, aţi ghicit!, însuşi Gelu Voican Voiculescu.
„Reșița este al treilea oraș liber de comunism, în ordinea Timișoara, Lugoj, Reșița. Din acest punct de vedere, Reșița are o poziție deosebită pentru că a fost o succesiune de evenimente care au scos în relief curajul și spiritul de sacrificiu al locuitorilor al acestui centru industrial puternic pe atunci. Şi, din acest punct de vedere, în memoria colectivă a istoriei Revoluției române, Reșița se situează pe această poziție chiar înaintea Aradului. Acum, nu vreau să supăr orgoliile locale și sesibilitățiile particulare, dar asta este realitatea“, a declarat Gelu Voican Voiculescu, reiterând de fapt cele spuse de el tot la Reşiţa, în septembrie 2018, la inaugurarea Centrului de informare şi documentare din cadrul Institutului Revoluţiei Române din 1989.
Gelu Voican Voiculescu a reuşit să bage în ceaţă însă audienţa, când a lăsat de înţeles că datorită Iaşiului a avut succes revoluţia la Timişoara! „Țin să vă spun că săptămâna trecută am aniversat 29 ani de la tentativa care s-a petrecut la Iași, de convocare a unei mari adunări naționale în Piața Unirii, soldată cu un eșec și cu arestarea inițiatorilor care au avut curajul să organizeze această inițiativă, care nu a reușit, fiind blocată și împiedicată de Securitate. Asta nu înseamnă că cei de la Iași nu sunt precursorii Revoluției române. În 14 decembrie, toată Securitatea a afluit către Iași, iar în dimineața de 16 decembrie a izbucnit la Timișoara! Şi așa s-au înlănțuit lucrurile, culminând cu acțiunea de la București, soldată cu transmiterea comunicatului către țară, care anunța preluarea puterii de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale“, a spus Gelu Voican Voiculescu.
Întrebat de expressdebanat.ro dacă nu cumva a ajuns viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman (instalat la 28 decembrie 1989) ca urmare a unei lovituri de stat, şi nu a unei revoluţii, Gelu Voican Voiculescu a considerat întrebarea „nelalocul ei“. Din fericire, acum nu a avut puşcociul la el, ca-n decembrie ’89.
„Eu consider întrebarea nelalocul ei, pentru că se bazează pe o confuzie gravă între o acțiune antistatală și noțiunea de lovitură de stat care are un înțeles absolut particular, traducând expresia mot a mot lovitură de stat, care înseamnă preluarea puterii de către un grup din echipa aflată la conducere în dauna celorlalți, schimbarea de regim sau de sistem politic chiar care se petrece în interiorul puterii, în intimitatea instituțiilor centrale ale puterii, populația fiind pusă în fața faptului împlinit. Cum? La revoluția noastră au ieșit sute de mii de oameni în stradă neprogramați de nimeni, neînțeleși cu nimeni, nu se cunoașteau între ei, la nivelul României poate se apropiau de 1 milion, numai în București au fost câteva sute de mii, 500-600 de mii.
Au ieşit majoritatea semnatarilor comunicatului către țară de care v-am vorbit, care anunța preluarea puterii în stat. În afară de 5 persoane care au avut funcții cândva – Silviu Brucan, dizgrațiat în 1965, Alexandru Bârlădeanu în 1969, Ion Iliescu în 1971, Corneliu Mănescu în 1981 și eventual Dan Marțian, care a fost vremelnic secretarul UTC în anii ’70 , toţi restul până la 39 de semnatari au fost oameni necunoscuți, ieșiți din stradă, printre care mă număr și eu, și care s-au alăturat acestei acțiuni temerare. Nimeni din rândurile semnatarilor nu figura în echipa aflată la putere atât la nivelul factorilor de partid, cât și ale miniștrilor și ale celor care exercitau autoritatea de stat, nu găsiți niciun nume din echipa lui Ceaușescu care s-a alăturat acestei acțiuni din 22 decembrie. Ca să fie lovitură de stat, trebuia măcar câțiva foști tovarăși ai lui Ceaușescu“, a răspuns întrebării noastre Gelu Voican Voiculescu, un etern apropiat al lui Ion Iliescu, cel care imediat după fuga Ceauşeştilor cu elicopterul în decembrie 1989 spunea că „Ceauşescu a întinat numele Partidului Comunist Român şi idealurile celor care şi-au dat viaţa pentru cauza socialismului în această ţară”.