GEC Nera reacţionează cu viteza melcului! Autorităţile par a nu dori să pedepsească tăierile ilegale de la Gârlişte

Grupul Ecologic de Colaborare Nera semnalează constant distrugerile pe care le fac tăietorii de masă lemnoasă la limita sau chiar în interiorul unui parc naţional care ar trebui protejat. De această dată, reacţia vine să „promoveze” viteza melcului cu care se iau măsuri pentru pedepsirea celor care ignoră Codul silvic şi legislaţia românească din domeniu.

Acţiunea de monitorizare în teren a tăierilor de arbori din zona rezervaţiei naturale Gârlişte, situată în interiorul Parcului Naţional Semenic Cheile-Caraşului, a scos la iveală faptul că „deşi partida de tăiere a fost autorizată, operatorul care a  exploatat masa lemnoasă nu a respectat Codul Silvic sub aspectul conservării peisajului, a căilor de acces dinspre localitatea Gârlişte spre zona de tăiere şi a stabilităţii solului din zona de tăiere“, se arată în comunicatul remis presei de GEC Nera. Potrivit aceluiaşi document, „zona de început a traseului turistic Cheile Gârliştei a fost complet răvăşită, iar destabilizarea solului din zona de tăiere a făcut ca ploile din luna iulie a acestui an să spele cantităţi mari de pământ şi să-l transporte peste păşunile, grădinile şi în gospodăriile cetăţenilor din satul Gârlişte. Exploatarea masei lemnoase nu a respectat nici Legea Ariilor Naturale protejate, tăierile făcându-se în zona de vecinătate a PN Semenic-Cheile Caraşului. În acest context, operatorul avea obligaţia să anunţe şi să ceară acordul Primăriei Goruia. Conform informaţiilor furnizate de Primăria Goruia, acest acord a fost cerut mult mai târziu, în urma protestelor cetăţenilor din Gârlişte“, subliniază ecologiştii care apreciază că este posibil că tăieri de arbori să se fi făcut şi în interiorul rezervaţiei.

Limite presupuse, borne lipsă

Borna silvică poate fi prezentă în teren sub forma unei borne de beton situate la nivelul solului. Ea face parte din grupul semnelor amenajistice, semne de delimitare în pășuri, specifice amenajamentului silvic. Ele pot fi amplasate şi topometric pentru delimitarea unei anume suprafețe de teren. Dacă acestea lipsesc, logic ar fi să se înlocuiască, indiferent cine este cel care sesizează absenţa lor. Unde mai pui că reglementările în cazul parcurilor naţionale sunt stricte şi intervenţia ar trebui să fie şi mai promptă.

„Poziţia actuală a bornelor de delimitare a PN Semenic-Cheile Caraşului sau lipsa unora nu oferă garanţia că limita în teren a parcului este marcată în conformitate cu hărţile de amenajament silvic. În acest context, s-au solicitat în baza Legii 544/2001 atât Direcţiei Silvice Caraş-Severin, care este şi administratorul terenului în cauză, cât şi Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti (ICAS) coordonatele geodezice ale bornelor de delimitare a Parcului pentru ca GEC Nera să poată face cu GPS-ul în teren propria identificare a limitei Parcului. DS Caraş-Severin a informat GEC Nera că nu are asemenea coordinate, iar ICAS a refuzat să furnizeze coordonatele“, declară GEC Nera, care cu fin umor opinează asupra modului în care autorităţile se orientează în teren.

„Direcţia Silvică Caraş-Severin, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara, Garda de Mediu, care ar fi putut opri la timp dezastrul din pădurea Gârliştei, se orientează în teren după frunzele copacilor“.

În cazul semnalat de ecologişti, rezultatul demersului lor, susţinut în totalitate de opinia publică din Caraş-Serverin şi de locuitorii din zona Parcului, în particular, a fost o amendă simbolică dată operatorului de masă lemnoasă care a făcut exploatarea forestieră în zonă.

Foto: https://www.facebook.com/GECNERA/posts/682753301819043

• Tweet
• Pin It