Furnicarul, între critică și cenzură: „Nu are legătură nici cu politica, nici cu religia, nici cu COVID-19”

Furnicarul, amplasat miercuri în faţa Casei Artelor de pe strada Augustin Pacha din Timișoara, i-a atras atenția și primarului Nicolae Robu care spune că nu a avut nicio legătură cu „tema acelei făpturi”. La rândul său, unul dintre artiști vorbește despre opera care a născut critici dure.

Intitulată „Furnicarul penticostal”, creația a stârnit controverse pe rețelele de socializare. Însuși primarul Nicolae Robu recunoaște că nu rezonează cu acest tip de artă și că a purtat discuții cu membrii grupului Baraka.

„O spun din start, cum le-am spus-o artiștilor de la Baraka: nu îmi place. Nu tipul acesta de artă. Așa cum multora dintre dumneavoastră nu le place. Dar am eu dreptul să cenzurez? Timișoara este un oraș al spiritului liber. E o discuție dacă acolo trebuia să se dea aprobare sau într-un alt loc. Nu am fost implicat în acea aprobare. Nici măcar nu am știut că există această creație, că există solicitare pentru o creație a acelor din Baraka. Nu am știut de nimic. Am participat la un eveniment și când am intrat la eveniment nu era acolo. Când am ieșit, era acolo. Au venit băieții de la Baraka la mine și am avut o discuție cu ei. Le-am spus că eu cred că sunt talentați și nu putem să ignorăm că sunt studenți sau absolvenți ai Facultății de Arte Plastice a Universității de Vest din Timișoara”, a explicat Robu.

Primarul a mai spus că nu le poate interzice artiștilor să se exprime și a făcut o paralelă cu celebra lucrare literară „Le fleurs du mal” (Florile răului) a lui Charles Baudelaire. Opera a fost cenzurată imediat după ce a fost publicată în 1857, iar scriitorul a fost amendat și i-au fost interzise anumite drepturi.

CITEȘTE ȘI: „Dinozaurul” din Piața Unirii, ultima creație a Baraka artist! Furnicarul a stârnit reacții din partea lui Adrian Orza

„Eu nu agreez tipul acesta de artă plastică, dar nu înseamnă că trebuie să fiu împotriva ei pentru că nu știu ce rău ar putea face. Eu nu vreau să fiu în postura celor care, în Franța, au fost porniți împotriva lui Baudelaire și au tratat atât de aspru celebra formulă «Le fleurs du mal». În istorie a rămas Baudelaire, nu cei care l-au amendat. Eu nu vreau să spun că acești tineri din grupul artistic Baraka ar fi un soi de Baudelaire, dar nici nu pot să le spun «sunteți interziși». Părerea mea este că nu acolo ar fi fost locul potrivit pentru a expune acea creație pe care, repet, nu o îndrăgesc. Pe mine nu mă mișcă. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să fie de acord cu capacitatea mea limitată de a înțelege arta modernă”, a explicat Robu.

Artiștii din grupul Baraka au mai stârnit, în trecut, tot felul de controverse după ce și-au expus creațiile atât în Timișoara, cât și în București. Anul trecut au expus, în capitală, o vulpe spânzurată, realizată din fibre de sticlă și rășină și a fost nevoie de intervenția polițiștilor pentru că imaginea a fost greu de digerat. Artiștii au vrut însă să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește violența asupra animalelor. Cât despre Furnicar, realizat în aproximativ două luni, ei spun că nu are legătură cu interpretările apărute în spațiul public.

„Această lucrare nu are legătură nici cu politica, nici cu religia, nici cu COVID, cum zic mulți. Eu sunt pe persoană credincioasă. Aș vrea ca sexualitatea să își pună amprenta pe creație. Are legătură cu actul sexual al creației divine”, a explicat, pentru Express de Banat, Paul Baraka Marat, după cum se intitulează unul dintre artiști.

Cu toate că au devenit consacrați pe marginea criticilor lansate de-a lungul timpului, Baraka a primit oferte și în străinătate, fiind invitați să expună la Paris și la Berlin.