FOTO: Zeci de clădiri cărășene s-ar face una cu pământul în caz de cutremur

O privire mai amănunțită asupra clădirilor cu risc seismic din județ ar genera automat teamă printre cetățeni. Chiar dacă județul este cât de cât ferit de mișcări puternice ale pământului, starea deplorabilă a multor clădiri nu trebuie totuși ignorată.

Marcat cu roșu pe harta județelor care au la activ imobile cu risc seismic, Caraș-Severinul nu se poate lăuda cu orașe prea sigure pentru cetățeni. Acest lucru nu se datorează lipsei de pregătire a autorităților competente în gestionarea situațiilor de urgență, ci dezinteresului general care crește cu fiecare an. Această lipsă de interes a generat degradarea treptată a multor clădiri cărășene, multe dintre ele fiind locuite de cetățeni care nu au habar sau pur și simplu închid ochii în fața pericolelor la care sunt expuși.

Reșița a fost principala localitate cărășeană menționată pe harta orașelor din țară cu clădiri cu risc seismic ridicat, prezentată de Realitatea.net. Cu toate acestea, cele mai periculoase imobile înregistrate cu gradul I de risc seismic se regăsesc la Moldova Nouă și la Băile Herculane. Stațiunea de pe Valea Cernei conduce detașat la numărul de clădiri marcate cu bulină roșie. Peste zece imobile se află într-o stare deplorabilă, de degradare. Cele mai multe dintre acestea se găsesc pe străzile Zăvoiului, Licuricilor, Domogled, Nicolae Stoica de Haţeg, Mihai Eminescu, Izvorului şi strada Castanilor.
Și la Moldova Nouă se întâlnește aceeași situație. Mai mult decât atât, cele două localități cărășene se află în zone cu risc seismic major, unde intensitățile pot ajunge la șapte sau opt grade MSK.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157644763505051″]

În ceea ce privește municipiul Reșița, situația nu este la fel de gri. Cu toate acestea, sunt și aici câteva clădiri care prezintă risc ridicat în cazul unui cutremur. Cel mai grav este că aceste imobile nu sunt părăsite, ci pur și simplu lăsate în paragină chiar dacă sunt locuite. Cu un risc seismic ridicat se regăsește în primul rând blocul Nr. 20 de pe strada Petru Maior și Nr. 4 de pe strada Gheorghe Șincai, dar și blocurile 1, 3 și 5 de pe Bulevarul Republicii.

Locatarii ridică din umeri în fața crăpăturilor din zidurile de rezistență ale clădirilor în care trăiesc. Având în vedere faptul că obligația realizării unor expertize periodice revine proprietarilor clădirilor, locatarii blocurilor care stau să cadă nu au altă variantă decât să spere că județul rămâne ferit de cutremure.

„Am auzit că nu au bani destui pentru reparații, nu prea mai sunt familii care să locuiască aici și nimeni nu-și mai dă interesul. La fundație este cea mai mare problemă, s-a lucrat în anul 1992 și atunci nu s-a lucrat cum trebuie și a rămas așa, al nimănui blocul. În plus, nici nu au mai fost oameni care să se ocupe de el. Crăpăturile sunt apărute imediat după lucrările din 1992. Nici atunci și nici de atunci nu și-a mai dat nimeni interesul. În multe apartamente sunt crăpați pereții și pe interior, am rămas puțini și ai nimănui. Să ferească Dumnezeu de un cutremur sau ceva mai grav, că n-ar mai rămâne nimic în picioare”, a explicat Ionela Marcu, locatară în unul dintre blocurile vizate.

• Tweet
• Pin It