UPDATE/FOTO. Tăieri cu iz penal în Rezervația Naturală Buhui-Mărghitaș. Ce spun silvicultorii?

Direcția Națională Anticorupție a descins în forță în această săptămână în Bistrița Năsăud, unde procurorii au declanșat urmărirea penală față de mai multe persoane care au tăiat ilegal pădurile.

Apărătorii pădurilor din Caraș-Severin spun că situația nu este departe nici în zona parcurilor naționale din județ, mai ales că urmele tăierilor masive se văd inclusiv în rezervațiile naturale.

Spre exemplu, în pădurea seculară din Rezervația Naturală Buhui – Mărghitaș se văd urmele exploatării forestiere, chiar între cantonul silvic Mărghitaș și orașul Anina. În zonă, vârsta medie a arborilor este de peste 160 de ani. Diametrul copacilor depășește un metru, dar cu toate acestea, semnalizarea „parchet în lucru” apare pe alocuri în rezervație. Precizăm că zona este una de protecție integrală, ceea ce înseamnă că arborii trebuie protejați, și nu decimați, așa cum se întâmplă în multe zone din Caraș-Severin, chiar dacă factorii responsabili spun că tăierea ilegală nu este un fenomen alarmant.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157652432441158″]

Zona Buhui – Mărghitaș a fost declarată rezervație naturală prin ordin de ministru în 1990, prin hotărâre de consiliu județean în 1994 și prin lege în anul 2000. De asemenea, a fost inclusă și în Zona de protecție integrală conform Agenției pentru Protecția Mediului în anul 2008 și potrivit hotărârii Consiliului Științific în anul 2013.

În ciuda faptului că toate instituțiile statului au admis unicitatea și faptul că zona este specială, sens în care aceasta trebuie protejată, oficialii care administrează parcul și pădurile închid ochii la exploatările care se fac. În cazul în care tăierea se face cu aviz, atunci lucrurile sunt și mai grave, pentru că încrengătura avizărilor ilegale începe să aibă iz penal, semn că instituțiile statului care anchetează astfel de nereguli trebuie să ia în calcul o verificare serioasă în acest sens.

Pădurea seculară ar putea fi un punct maximă atracție pentru trecători, dar acum se văd doar urme de defrișare și 6 drumuri pentru TAF. ONG-urile de mediu, care au transmis redacției fotografii din rezervația naturală, spun că la strada principală arborii au rămas încă în picioare, semn că se aplică în continuare tehnici de mușamalizare.

Reamintim că sâmbăta trecută mii de oameni au ieșit în stradă în toată țara pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la ceea ce se întâmplă cu pădurile în toate zonele României. Și, cu toate astea, situația e alarmantă. Chiar și când întreaga societate luptă pentru protejarea pădurii …

Tăierile se fac cu aprobare!

UPDATE 1 – Șeful Ocolului Silvic Anina, ing. Dănilă Suta, susține că ONG-urile de mediu greșesc și că, în realitate, lucrurile nu stau chiar așa, mai ales că există avize pentru exploatările care se fac în zona identificată, inclusiv cu poze de apărătorii mediului.

“În zona la care vă referiți, de la Orașul Nou până la Marghitaș, a fost constituită partida nr. 746863, de produse principale cu un volum brut de 849 mc masă lemnoasă pe picior conform planului decenal al amenajamentului silvic din U.P. VII Mărghitas, în cuponul nr. 9, amenajament silvic aprobat cu numărul 546/03.09.2009 de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Amplasarea masei lemnoase destinate producției industriale a anului 2015 a fost avizată favorabil de administrațiile parcurilor naționale de pe raza ocolului Silvic Anina în luna februarie 2014 și a fost aprobată de conducerea Directiei Silvice Caraș-Severin. Punerea în valoare a masei lemnoase s-a realizat în luna iulie 2014, actul constituit fiind aprobat de conducerea direcției silvice. Borderoul actelor de punere în valoare pentru anul 2015 a fost avizat favorabil de administrațiile parcurilor naționale în septembrie 2014 și ianuarie 2015. Cu o lună înaintea autorizării spre exploatare am primit și acordul individual al Parcului Național Semenic-Cheile Carașului  pentru acestă partidă. Toate aprobările menționate există în format listat la sediul ocolului silvic”, declară inginerul.

Acesta explică faptul că pe parcursul derulării lucrărilor de exploatare, acest parchet a fost controlat în luna februarie a.c. de către reprezentatul C.R.S.C. Timișoara și în luna martie de către delegatul Direcției Silvice Caraș-Severin și nu s-au înregistrat încălcări ale zonei de protecție integral aprobată prin lege. “Verificările au fost efectuate în urma unor sesizări ale ONG Gec Nera. Reprezentatntul acestui ONG a fost invitat la sediul ocolului silvic de mai multe ori, dar nu s-a prezentat niciodată”, precizează acesta.

Fără conservare specială

Potrivit documentului transmis de reprezentantul ocolului silvic pe adresa redacției, “în baza actelor normative menționate de dumneavoastră până în anul 2000 a fost elaborat O.M.552/2003 care consființeste zonarea internă a parcurilor naționale și materializează clar structura zonelor de protecție inegrală. U.P. VII Marghitas nu a fost inclus în SUP “E” de conservare specială. În baza acestui ordin este realizat amenajamentul silvic, iar pentru zonele de protecție integrală nu s-a prevăzut recoltarea de masă lemnoasă. Așa cum dumneavoastră nu ați văzut Hotărârea din anul 2013 a  Consiliului Științific al Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, așa nu au văzut-o nici ceilalți factori ineresați (Mediu, I.T.R.S.V., I.C.A.S., D.S., O.S.,  ONG, s.a.). În baza acestei hotărâri se impunea un O.M. și în perioada imediat următoare amenajamentul silvic trebuia modificat. Chiar dacă există o astfel de hotărâre a Consiliului Științific, pe baza ei nu poate fi modificată zona de protecție integrală decât cu maxim +/- 5% din suprafața existentă ( în cazul OS Anina cu cca. 90 – 100 hectare ) conform O.M. 552/2003. Știe cineva unde? De la apariția O.M. nr. 7/1990 până în prezent, în zona de la Orașul Nou până la Marghitaș s-au parcurs cu lucrări (exploatari forestiere) toate unitățile amenajistice de câteva ori conform celor trei amenajamente silvice elaborate și aprobate. Drumurile de tractor sunt existente, amplasate la lucrări de exploatare anterioare (mai vechi și de 50-60 de ani), deoarece la codrul grădinarit rețeaua de colectare trebuie să aibă o anumită desime pentru a accesibiliza întreaga suprafață”.

Silvicultorii spun că e meritul lor faptul că în prezent se regăsesc arbori cu vârste și de 160 de ani pentru că este rezultatul gospodăririi responsabile și cu continuitate a pădurilor începute cu 150-200 de ani în urmă. Arboretele parcurse cu atâtea serii de intervenții nu sunt arborete seculare, ci au fost conduse de către silvicultori pentru atingerea țelurilor de gospodărie, care sunt pe lângă cele prioritare de protecție și atingerea diametrului tel, adică a arborilor de mari dimensiuni.

“Începand cu anul 2013 și Ocolul Silvic Anina este certificat FSC pentru managemantul pădurilor. La noi s-a desfășurat auditul principal, precum și două vizite de monitorizare anuală privind respectarea standardului. Nu s-au identifcat neconformități, nu pentru că le-am fi ascuns s-au mușamalizat, ci pentru că nu au existat. Vă pot arăta toate procesele verbale ale consultărilor publice organizate la noi, consultări la care s-au abordat în principal aspecte referitoare la păduri cu valoare ridicată de conservare, rezervații naturale, parcuri naționale, biodiversitate și toate planurile de acțiune. Niciodată nu au apărut probleme și nu s-au semnalat abuzuri”, a concluzionat șeful de ocol.

 

• Tweet
• Pin It