La Timișoara este o mobilizare uriașă a numeroase ONG-uri, autorități locale și sute de voluntari, astfel încât refugiații din Ucraina care ajung aici să primească tot sprijinul de care au nevoie. De asemenea, oameni inimoși pun umărul pentru a oferi ajutor celor rămași în țara vecină. „Eroii nu suntem noi, eroii sunt refugiații care au trecut prin atât de multe și care acum trebuie să-și găsească forța fizică, mintală și materială de a-și reconstrui viața”, spune primarul Dominic Fritz.
Campania de solidaritate „Timișoara pentru Ucraina”, lansată la două zile după ce a început războiul din Ucraina, se dovedește a fi un real succes. Pe lângă autorități locale, se implică pentru a oferi sprijin refugiaților, dar și celor care rămân în Ucraina numeroase organizații și biserici, precum și sute de voluntari de toate vârstele.
În cadrul campaniei a fost înființat și un Centru de suport pentru primirea refugiaților din Ucraina, care-și desfășoară activitatea în zona Gării de Nord. Aici, joi a avut loc o conferință de presă, fiind realizat un bilanț al activității celor implicați în „Timișoara pentru Ucraina”.
„Această inițiativă (n.r. „Timișoara pentru Ucraina”) are doi piloni principali. Pe de o parte, suntem în contact cu primăria din Cernăuți și organizăm transporturi pentru nevoile din Cernăuți, oraș înfrățit cu Timișoara. Am strâns aproape 500.000 lei, au fost deja trei transporturi până acolo și pregătim al patrulea. Iar pe partea de Timișoara, încercăm aici să coagulăm toate forțele pozitive ale Timișoarei pentru primirea refugiaților. Această inițiativă este unică în țară tocmai pentru că reușește să aducă sub o singură umbrelă toate eforturile de ajutor într-o criză umanitară ca aceasta. Pentru noi, ca și inițiativă, demnitatea refugiaților stă pe primul loc. Asta înseamnă că nu-i tratăm ca pe niște victime anonime, ci că le oferim sprijin ca ei să-și activeze propriile forțe să poată să gestioneze aceste evenimente tragice în viața lor. Eroii nu suntem noi, eroii sunt refugiații care au trecut prin atât de multe și care acum trebuie să-și găsească forța fizică, mintală și materială de a-și reconstrui viața”, a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.
Printre cele mai implicate ONG-uri se numără LOGS – Grup de Inițiative Sociale, condus de Flavius Ilioni-Loga, care lucrează de aproximativ zece ani cu refugiații.
„Am lucrat cu peste 900 de persoane în ultimele 15 zile. Sunt ONG-uri aici non-stop, la centrul de suport, care fac permanență. 573 de refugiați au trecut pragul acestui centru, sunt înregistrați aici, majoritatea au fost cazați, au primit ajutor financiar. Timișoara are primul mecanism din România unde deja oamenii primesc un ajutor financiar în mână. Ei primesc niște tichete sociale, care sunt oferite prin LOGS, pentru ca ei să-și cumpere mâncare. Nu vrem neapărat să dăm mălai și ulei, ci să dăm oamenilor un instrument demn și uman prin care ei să-și acopere nevoile pe care le au. Vom porni un mecanism mai mare, prin care vom oferi ajutor lunar, acum oferim pe câteva zile. Refugiații nu sunt fără povești, ei sunt oameni cu vise, cu așteptări și trebuie să fie tratați cu demnitate”, a afirmat Flavius Ilioni-Loga.
De asemenea, 20 de angajați ai Direcției de Asistență Socială a Primăriei Timișoara sunt implicați în campania de solidaritate „Timișoara pentru Ucraina”, iar aceștia au un rol deosebit de important. Printre altele, asistenți sociali, alături de un psiholog au sarcina de a verifica, prin vizite în teren, locuințele oferite refugiaților de către persoanele doritoare, astfel încât aceștia să fie cazați în siguranță.
„O echipă formată din asistenți sociali și dintr-un psiholog contactează familiile înscrise pe această platformă „Timișoara pentru Ucraina” în vederea stabilirii unei ore potrivite pentru a fi vizitați la domiciliu. Apoi primesc sigla de locuință verificată. În prezent, sunt 206 persoane fizice înscrise pe platformă, dintre care au fost verificate 153 de locuințe. De asemenea, realizăm și etapa de management de caz pentru acele persoane care au hotărât să rămână în Timișoara. Asta înseamnă că ei vor intra în serviciile noastre sociale, vor primi suport pentru a-și înscrie copiii la școală, pentru a fi angajați. Vom fi cu toții alături de ei pentru ca niciuna dintre persoanele refugiate care hotărăște să rămână în Timișoara să nu rămână fără suport”, a explicat Esztero Emese, șeful Direcției de Asistență Socială a Primăriei Timișoara.
În cadrul campaniei a fost realizată și platforma online „Timișoara pentru Ucraina”, în urma implicării voluntare a numeroși IT-iști, prin intermediul Banat IT și Code for Romania.
„Noi am adus tehnologia în folosul comunității și în folosul oamenilor. Am reușit ca într-un timp record, în 48 de ore, de a putea să avem o privire asupra crizei și asupra fluxurilor pe care trebuie să le creăm. De două săptămâni lucrăm zi și noapte la această platformă. Zi de zi adăugăm fluxuri noi, antrenăm oameni și ne dăm seama de cum ar trebui să arate o platformă de gestionare a crizei. Nu ne uităm la problema refugiaților doar pe termen scurt. Ne dorim să asigurăm un pic de confort oamenilor care ne vor trece pragul orașului și vor sta probabil o perioadă aici. Și aici trebuie să ne uităm cum va arăta această integrare, ce se va întâmpla cu copiii acestor oameni, cu viața lor, cu meseriile pe care le au, viața culturală. Și toate aceste lucruri au nevoie de centralizare. Și atunci noi, prin această platformă, încercăm să centralizăm toate ofertele pe care comunitatea poate să le asigure. Mă refer la servicii asigurate de organizații până la privați, gestionăm cazările, locurile de muncă. Practic, refugiații și nevoile lor, de la cazare până la rechizite sau înscriere la școală. Avem chiar cazuri de nevoie de căsătorie, de botez. Din păcate, avem pacienți bolnavi de cancer care sunt în Timișoara”, a explicat Costin Bleotu, din partea Banat IT.
Teodora Borghoff, din partea Fundației Comunitare Timișoara, se ocupă de partea de donații. Astfel, am aflat că până acum s-au strâns aproape 200.000 lei de la 680 de persoane fizice, plus aproape 300.000 lei de la 20 de companii.
„Ne ocupăm și de partea de achiziții. Am cheltuit până acum aproximativ 350.000 lei și ne-am concentrat pe bunuri care sunt dificil de achiziționat de către persoane fizice și sunt cumva un ajutor specializat. Vorbim de corturi pentru situații de urgență, generatoare, încălzitoare, 1.000 de saci de dormit”, a precizat Teodora Borghoff.
În campania „Timișoara pentru Ucraina” sunt implicați și 353 de voluntari de toate vârstele, iar sprijinul lor este deosebit de important.
„Ne bucurăm foarte mult că societatea civilă este atât de implicată și că atât de mulți voluntari doresc să-și ofere sprijinul pentru această cauză. Noi ne dorim să venim în sprijinul acestor voluntari, să oferim formarea acestora. Voluntarii sunt împărțiți pe trei tipuri de activități: care lucrează pe partea de call center, pe partea de înregistrare date refugiați și care ne ajută pe partea de traducere ucraineană-rusă. Aici avem nevoie de cel mai mare sprijin, pentru că aici întâlnim cele mai provocatoare situații. Invităm în continuare oamenii care sunt cunoscători de ucraineană sau rusă să ni se alăture. Important este faptul că printre refugiați sunt foarte mulți oameni care vor să fie voluntari în centru”, a explicat Ana Lucaci, din partea Banat IT.
De asemenea, numeroși voluntari sunt studenți ai Universității de Vest din Timișoara. „Pe lângă studenții de la Facultatea de Drept, avem studenți voluntari de la Asistență Socială, de la Psihologie, de la Litere, de la Științe Politice, din multe alte facultăți din Universitatea de Vest din Timișoara. Avem voluntari care sunt de vârste foarte diferite, avem voluntari liceeni, avem voluntari care sunt pensionari”, a detaliat Sorina Doroga, care predă în cadrul Facultății de Drept.
În total, în Timișoara sunt disponibile aproximativ 1.700 locuri pentru refugiații din Ucraina, dintre care au fost ocupate 73 de paturi în urmă cu două nopți. Unii dintre refugiați vin la Timișoara cu suferințe greu de imaginat.
„Am întâlnit într-o seară o adolescentă de 14 ani care nu s-a putut opri din plâns de când a venit și până a plecat. Era cu familia extinsă, nu era cu părinții. Nu am avut ce să facem, decât să asistăm neputincioși la durerea ei. A spus că nu se poate opri din plâns pentru că a fost separată de familie și că acum nu știe încotro merge. Dincolo de aceste drame pe care acești oameni le trăiesc, noi vedem această reziliență a oamenilor. Oameni care cumva, în pofida dramelor prin care trăiesc, găsesc puterea să meargă înainte. Și asta cred că este uimitor”, a spus Flavius Ilioni-Loga.