Construirea unui foraj pe Valea Văradului, în Clisura Dunării a dus la o descoperire arheologică deosebită. Luni de zile, zona a fost împânzită de numeroşi specialişti, pentru a scoate la lumină ruinele găsite.
Zona Clisurii le aduce tot felul de surprize localnicilor. În timpul cercetărilor preventive, organizate în zonă de un grup de arheologi ai Muzeului Banatului Montan Reşiţa, pe Valea Văradului, în apropiere de Coronini, au fost depistate ruinele unei mănăstiri care datează din anul 1569. Mai exact, totul a plecat de la decizia administraţiei locale din acea localitate de a fora pentru alimentarea cu apă în acea zonă. Astfel, în locul unde trebuiau să aibă loc lucrările au fost descoperite, de fapt, ruinele. După cercetări îndelungate, apelând şi la mijloace moderne, la investigaţii geofizice, specialiştii au localizat ruinele mănăstirii medievale „Sfinţii Arhangheli” din Vărad.
„S-au făcut săpături arheologice de foarte mare amploare în acea zonă. Am reuşit să stabilim planul bisericii medievale, urmând ca în perioada următoare, în cursul lunii octombrie, prin resurse de la Ministerul Culturii sau de la Primăria Coronini, să organizăm conservarea primară a monumentului. Dacă nu găsim resurse, atunci ruinele bisericii vor fi acoperite cu folie şi cu pământ, urmând să fie conservate anul viitor”, a declarat pentru Express de Banat Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan Reşiţa.
Mănăstirea, distrusă într-un mod „violent”
Potrivit arheologilor, monumentul reprezintă o biserică a unei mănăstiri ortodoxe, de mici dimensiuni, cu un plan arhaic, atestată de sursele otomane din a doua jumătate a secolului al VI-lea, însă există suspiciuni ca aceasta să fie şi mai veche: „Biserica a fost distrusă foarte repede din cauza şubrezimii pereţilor. De fapt, a pierit în mod violent, printr-un incediu produs cândva în cursul veacului al VIII-lea. Este important că am identificat un monument de arhitectură medievală, care alături de cetatea medievală de la Coronini definesc identitatea culturală a unui spaţiu din Clisura Dunării”, a mai adăugat Dumitru Ţeicu.
De-a lungul timpului, specialiştii au desfăşurat o serie de acţiuni de identificare a monumentului medieval, însă zona a fost puternic afectată de factorul antropogen. Oamenii din sat au exploatat, ani la rând, piatra de calcar pe care o foloseau la construcţii, ceea ce a dus la o puternică erodare a zonei, având loc, de asemenea, foarte multe alunecări de teren. Mănăstirea cu hramul „Sfinţii Arhangheli”, aflată cândva între Moldova Nouă şi Coronini, a rămas în amintirea localnicilor din zonă, pe malul stâng al Văii Văradului, existând un platou cu un izvor, cunoscut în toponimia locală „La mănăstire“. Conform surselor otomane, între anii 1554-1579 exista şi satul Vărad.