FOTO. Copacii de legendă ai Timișoarei. Fascinantul platan care veghează orașul de pe Bega încă de pe vremea turcilor

copac pomiculturii 4

Cel mai bătrân copac din Timișoara se află în Calea Lipovei și a fost plantat încă de pe vremea stăpânirii otomane. Mai mulți arbori seculari ai orașului au fost martorii tăcuți ale tuturor transformărilor prin care a trecut municipiul de-a lungul vremii. 

Platanul din Calea Lipovei, „copacul din drum” cum i se mai spune, este considerat cel mai bătrân arbore din orașul de pe Bega. Situat pe strada Pomiculturii, copacul de o frumusețe aparte are dimensiuni impresionante, numai înălțimea lui depășind 20 de metri. Nu de mulți ani, autoritățile locale l-au împrejmuit cu un gard metalic, ca o formă de protecție.

leader board 728 x 90 px

 

copac pomiculturii 6

„Platanul de pe strada Pomiculturii datează din secolele XVI-XVII, din vremea stăpânirii otomane. Înseamnă că în actuala Calea Lipovei exista o mini-așezare umană, pentru că platanul nu era pus așa în plin câmp. S-a întâmplat ca Rudolf Steiner, cum se numesc în secolele XVIII-XIX Fabricul Vii, care zi e Calea Lipovei, a început să fie un loc unde veneau orășenii din centru, aveau o casă, ceva grădină. Tot acolo, la începutul străzii Pomiculturii era un han vestit, azi nu mai e. Noroc că am scăpat ca la sistematizarea străzilor să fie cumva ocolit. Se putea circula cu mașina pe lângă.”, a explicat istoricul Ioan Hațegan.

copac pomiculturii 1

În 2011, platanul secular din Timişoara a ajuns în finala competiţiei „Arborele anului în România”, iniţiată de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc.

„Săditu’s-a acest stejar spre veșnicia pomenire a Unirei tuturor Românilor și a Sfintei Încoronări săvârșite în catedrala de la Alba Iulia, în anul 1922 după Christos, spre bucuria întregului popor românesc. Crești cu vigoare arbore al încoronării și fii simbol al Daciei felix reînviate spre fericirea țării și mândria neamului!”

copaci garnizoana piata libertatii

copaci garnizoana 5

Mesajul este înscris pe o plăcuță așezată în fața celor doi stejari care străjuiesc viitorul Muzeu al Revoluției din Piața Libertății. Cei doi copaci au fost plantați în 1 mai 1923, ca simbol al unirii poporului român de pretutindeni.

„Cei doi stejari din fata fostei Comenduiri a Garnizoanei, viitorul Muzeu al Revoluției, tradiția spune că ar fi fost plantați de Regele Ferdinand și Regina Maria cu prilejul venirii lor la Timișoara. Acei doi stejari au fost plantați de comandantul Timișoarei, în 1923.”, a povestit Ioan Hațegan.

CITEȘTE ȘI: Cum va schimba la față Timișoara viitorul grădinar-șef al orașului? Principalul obiectiv al biroului de horticultură urbană

De altfel, celebrii copaci sunt amintiți și de ghizii Timișoarei, atunci când turiștilor le este prezentată Piața Libertății. Din păcate, unul dintre ei s-a uscat anul acesta.

copaci garnizoana 2

În cartierul Fabric, ghizii le povestesc turiștilor și despre primul parc al orașului, în care au fost, altfel, plantați cei dintâi copaci ai cetății.

„Când facem turul cartierului Fabric, discutăm puțin despre fostul parc Coronini, care e primul parc al Timișoarei și e interesant că la vremea respectivă nu se punea problema de parcuri. Și acela a fost gândit înainte să fie voie să fie făcut. Într-un perimetru cam de un kilometru de la ultimul zid al cetății nu aveai voie să construiești nimic, nici copaci să plantezi pentru că era spațiu de tras cu tunul, dacă se apropia un inamic să ai cale liberă să tragi în el cu tunul. La un moment dat, s-a restrâns suprafața de la 500 de stânjeni, la 300 de stânjeni și asta în Fabric ar veni cam de unde începe Palatul Ștefania, cum mergi dinspre centru, pe latura Palatului Ștefania ar veni până la sinagogă, unde s-a dat voie să se construiască, înainte de defortificare. A fost procesul acesta de restrângere și cam tot atunci guvernatorul Banatului a și plantat primii copaci în ceea ce urma să devină mai târziu primul parc al Timișoarei. Sunt destul de mulți stejari, sunt câțiva foarte frumoși și mari.”, a povestit Ludovic Satmari.

„Mai știu și că arborele de Ginkgo Biloba care există cred că și în Parcul Justiției și altundeva a fost adus ca semințe de unul din cei doi fii ai grădinarului Wihelm Muhle dintr-o călătorie în Japonia, semințe care care au fost dăruite de un călugăr budist. Și astfel a apărut Ginkgo Biloba în Timișoara și în câteva locuri din Banat. Mai există tot felul de copaci ornamentali, dar ei sunt aduși de Horticultura timișoreană.”, a conchis istoricul Ioan Hațegan.

CITEȘTE ȘI: Angajații Primăriei Timișoara, instruiți cum să aibă grijă de arborii din oraș de către singurul arborist din România certificat internațional