FOTO. Acum o ruină, Cinematograful Arta din Timișoara se pregătește să redevină… regal!

Clădirea Cinematografului Arta, o ruină în momentul de faţă, va fi readusă la viaţă printr-o intervenţie de amploare. Astăzi a avut loc în curtea fostului cinematograf prezentarea etapelor parcurse din 2018 şi până acum, dar şi precizări de la reprezentanţii Primăriei Timişoara referitoare la importanţa reinserţiei clădirii în viaţa culturală a oraşului şi perspectivele realizării acestui obiectiv. Nu au lipsit nici informaţiile despre conceptual architectural de la specialişti în domeniu.

Cinematograful Arta, împreună cu grădina sa de vară, este unul din cinematografele vechi din oraşul Timișoara, fiind inaugurat în perioada interbelică, în jurul anului 1926. Cinematograful este situate în cartierul Iosefin şi până în anul 1948 a purtat denumirea de Cinematograful Regal.

Cinematograful a funcţionat până la mijlocul anilor ’90, apoi spaţiul a primit o serie de alte funcţiuni, care prin natura lor şi prin neglijenţă au dus clădirea într-un stadiu avansat de degradare.

„Reabilitarea acestui cinematograf reprezintă un pas înainte. Ne bucurăm că avem astfel de spaţii. Este o clădire de 100 de ani şi de 20 de ani nimeni nu a folosit-o. În ani s-a deteriorat şi costurile sunt de 10 ori mai mari decât dacă ar fi folosită. E un proiect multicultural. Cred că zona va creşte şi din punct de vedere arhitectural şi calitativ. Fondurile deocamdată sunt limitate. Noi am investit în fiecare cinematograf, în fiecare proiect şi nu vrem să facem diferenţiere. Momentul când investiţia va fi finalizată şi vom putea să vedem un film în interior depinde de bani. Un an şi jumătate a durat doar documentaţia,. Noi sperăm că în doi ani, trei ani să terminăm proiectul, dar depinde de mulţi factori. Cea mai mare problemă cu această clădire a fost să o consolidăm. Riscam să se prăbuşească, vedeţi cum arată acoperişul, încă plouă înauntru. Asta e cea mai mare problemă, să o consolidăm, pentru ca apoi să avem pe ce să construim”, a precizat Farkas Imre, viceprimarul Timişoarei.

Proiectul doreşte să readucă la viaţă spaţiul atât prin spectacole de teatru şi dans, cât şi prin proiecte cinematografice educative şi de cultură contemporană, inclusiv proiecte ce aparţin comunităţii. O provocare atât din punct de vedere arhitectural, cât şi structural, spun specialiştii.

„Arhitectural există un set de provocări, la fel şi structural. Din punct de vedere arhitectural este un cartierul istoric cu o bogată moştenire şi adânc ancorată în conştiinţa oraşului, cu o funcţiune de tip vechi, îmbrăcată într-o cămaşă nouă, pentru că teatrul maghiar doreşte o altfel de reprezentare în exterior pentru ceea ce face. Din punct de vedere structural, a trebuit să luăm o clădire construită în anii ’20 care la momentul de faţă nu mai corespunde niciunei norme de respectare antiseismică şi să o reabilităm de la fundaţie începând. A trebuit să introducem un nivel tehnic dedesubt şi deasupra, pentru a corespunde exigenţelor tipului de teatru care se va petrece aici şi să adăugăm în spate o parte utilitară de depozitare şi de spaţii conexe pentru toate funcţiunile necesare: săli de repetiţii, cabine de machiaj, ateliere, depozitări şi aşa mai departe”, a afirmat arhitectul Dan Stoian.

• Tweet
• Pin It