FOTO. Fostul abator al Timișoarei a ajuns o ruină. Planurile pe hârtie pentru refacerea zonei

Fostul abator de pe bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 24 din Timișoara este într-o fază avansată de degradare, după ce nicio autoritate nu a intervenit ca să prevină distrugerea spațiului. Ansamblul monument istoric se află pe un teren care aparține unui proprietar privat, care are doar planuri, încă de acum 15 ani, de ridicare a unui complex imobiliar mixt.

Un anunț țintuit pe gardurile fostului abator, datat cu 11 august 2020, îi chema pe timișoreni să participe la o consultare cu privire la ridicarea, pe terenul fostului abator, a unui proiect imobiliar mixt, inițiat de Goldale Real Estate SRL, o companie deținută de holdingul „Țiriac”, al cărui proiectant este SC Subcontrol SRL.

Povestea a început în 2006 cu aprobarea unui PUZ în baza căruia investitorii au obținut o autorizație de construire pentru un centru comercial de tip mall, însă investiția nu s-a mai realizat din cauza crizei financiare din 2008.

Investitorul a revenit în 2016 și a solicitat o prelungire a hotărârii de consiliu local de aprobare a PUZ-ului, pe care a și obținut-o, și a dezmembrat terenul conform documentației aprobate. Terenul este parțial ocupat de clădirea fostului abator, situată în zona de nord a acestuia. PUZ-ul prelungit în 2016 prevede „reconversia zonei industriale Abator – realizare complex comercial 2S+P+4E și complex de birouri, hotelier și de locuințe de 2S+P+11E”. Se estimează că aici ar urma să apară aproximativ 1.000 de apartamente.

Până acum nu a fost pus în practică nimic. Reprezentanții Asociației Culturale „Salvați Patrimoniul Timișoarei” reclamă abandonul clădirilor protejate pe o perioadă îndelungată și arată cu degetul către autoritățile locale.

„Autorităţile locale transferă tacit și în exclusivitate viitorilor prezumtivi proprietari obligaţia de protejare a acestor clădiri. De cele mai multe ori, pare să devină o regulă, este vorba de ignoranţă şi indiferenţă, fapte adoptate și de procurori în activitatea lor de cercetare a unor posibile fapte penale. Monumentele abandonate din cauza regimului de proprietate incert sunt lipsite de protecţie concretă din partea statului şi ignorate de administrațiile locale, suportând degradări şi vandalizări care le periclitează supravieţuirea. Nu am văzut o acțiune clară din partea arhitecților-șefi prin care să se încurajeze înțelegerea potenţialului de bunăstare materială al patrimoniului pe care l-au abandonat şi importanţa acestuia pentru păstrarea identităţii locale  în contextul unei dezvoltări de perspectivă.”, spun reprezentanții asociației.

Tot cei care militează pentru protejarea patrimoniului orașului consideră nepotrivită transformarea zonei într-un complex imobiliar mixt. „Din punctul nostru de vedere, la Abator se putea dezvolta o infrastructură sportivă, ca o continuare a Sălii Olimpia, care să cuprindă bazine de înot acoperite, săli de sport cu spații de cazare pentru sportivi, ba chiar și o clinică de recuperare, ținând cont că sub Timișoara există apă termală.”, au explicat aceștia. 

Istoricul fostului Abator 

Abatorul din Timișoara a fost proiectat de arhitectul Laszlo Szekely și ridicat între anii 1904-1905, cu finanțare din fondurile primăriei. Terenul are o suprafață totală de 48.877 mp. Ansamblul este conceput după modelul abatoarelor construite în Germania și este format 11 corpuri de clădire distincte: pentru adăpostul animalelor, hale de sacrificare, spații frigorifice, birouri, laboratoare, chiar și locuințe.

Poarta abatorului este încadrată de statuile sacrificatorilor și cele două case destinate personalului – o casă funcționa ca locuință a directorului abatorului, cea de-a doua era ocupată de birouri și laboratoare. Piesa centrală a compoziției este turnul abatorului care avea la parter spații destinate măcelarilor. Turnul funcționa ca unul de apă, aici fiind amplasate două rezervoare ce aprovizionau cu apă întreaga incintă a abatorului. Halele de sacrificare erau dispuse în lateralele turnului. Paralel cu aceste hale și dispuse în spatele lor erau amplasate două clădiri, pentru adăpostirea animalelor ce urmau să fie sacrificate.

Ulterior au fost ridicate alte noi corpuri de clădire pentru ateliere de întreținere și alte anexe. Între anii 1911-1912, în incinta abatorului, dar independent de acesta, s-a construit o fabrică de gheață. În perioada comunismului, activitatea abatorului s-a diversificat și s-a intensificat. După 1989, abatorul și-a redus activitatea pentru ca în 1992 să se închidă definitiv. Au urmat demolări succesive, însă turnul emblematic a fost păstrat, cu halele laterale, poarta de intrare cu cele două grupuri statuare și casele ce flanchează intrarea principală. Astăzi, clădirile ansamblului abatorului sunt luate în evidență în lista monumentelor istorice.

După anii 90, zona a crescut în importanță datorită apariției Complexului Studențesc, prin amplasarea între strada Eroilor de la Tisa și 1 Decembrie 1918, în continuarea abatorului, a Sălii Olimpia (1967-1968), apoi a Centrului Regional de Afaceri (2005) și a sediului bancar BRD (1999).

• Tweet
• Pin It