Fondatorul Radio România Reșița „Dragostea mea”, Doru Dinu Glăvan, omagiat alături de fiica sa Oana Maria Glăvan 

S-au împlinit doi ani de când Doru Dinu Glăvan „transmite de la pupitrul” veșniciei, alături de fiica acestuia Oana Maria Glăvan, plecată și ea dintre noi, acum câteva luni. 

„Minunată-i prietenia”, răsuna vesel pe undele 105,6 Mhg, din acordeonul neobositului Petru Iliasă Pătruț, bun prieten al celui care a fost Doru Dinu Glăvan, și alături de care au construit momente memorabile, mai ales în inima muntelui Semenic, la manifestările sportive ale veteranilor. Prin urmare, legat de simbolistica acestui refren, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” a găzduit marți evenimentul „Ce frumoasă-i prietenia”, unde au fost omagiați omul de radio și fiica acestuia.

Oameni de cultură, foști colegi și colaboratori și-au amintit de cel care, în vara anului 1995, a pus bazele radioului reșițean. Un om despre care actualul colectiv al Radio Reșița consideră că a plecat brusc dintr-o comunitate în care fiecare și-a scris povestea, în așa fel încât timpul nu a lăsat un spațiu sentimentului despărțirii pentru totdeauna.

Doru Dinu Glăvan nu s-a gândit neapărat să înființeze un post de radio, și cu atât mai mult să-l și conducă, după cum mărturisea la aniversarea a zece ani de existență a radioului reșițean. Începuturile radioului se leagă de numele lui Mircea Săndulescu, Gelu Ghera, Cosmin Zaharia, Alin Oțelariu, Dan Voin, Ion Micloșină, Sorin Frunzăverde, Petru Iliasă și mulți alții.

Doru Dinu Glăvan afirma că radioul reșițean are două zile de naștere: 12 iunie 1996, când a emis în eter pentru prima dată, respectiv 8 august 1996, când a fost recunoscut ca post public al Societății Române de Radiodifuziune. A ales-o, însă, pe prima, întrucât este data reală a primei emisii.

Omul de cultură Gheorghe Jurma și-l amintește ca pe un om activ, pasionat, priceput la sport, domeniu în care a excelat, devenind cunoscut în întreaga țară și nu numai. Jurma a scris o carte intitulată „Panorama Presei din Caraș-Severin”, în care Doru Dinu Glăvan are locul său, carte pe care și-ar dori-o reeditată și completată.

Preotul Petru Berbentia și-l amintește ca pe omul care, atunci când și-a propus să facă ceva, a reușit oricât de greu ar fi fost. Îl leagă multe amintiri de Doru Dinu Glăvan, amintiri din care au rămas 1176 de fișiere audio cu emisiunile sale, de la microfonul radioului reșițean.

Acolo au fost mereu oameni cu care s-a putut discuta și care au înțeles că a fost în interesul Banatului ca Reșița să aibă un post de radio. Și nu orice post de radio, ci unul republican, în opinia lui Nicolae Sârbu. Pentru că e foarte greu și complicat să iei totul de la început, să înființezi o instituție și să impui un nume care să dăinuie pe plan național. De aceea Sârbu n-a crezut că Doru Glăvan va reuși.

Este omul care i-a insuflat pasiunea pentru radio și fiicei sale, Oana. Poate cel mai important lucru pe care Oana l-a învățat de la tatăl său a fost să fie cinstită cu ea însăși și cu oamenii din jurul său, să încerce să se pună în locul celorlalți și să ajute ori de câte ori a putut. Așa sintetiza Oana crezul pe care l-a primit de la tatăl său, prin rândurile pe care le scria la un an de la „plecarea” definitivă a acestuia.

Între timp, a „plecat” și Oana. Nici pentru ea timpul nu a lăsat un spațiu sentimentului despărțirii pentru totdeauna.

Au fost Doru Dinu Glăvan și Oana Maria Glăvan – a fost Radio România Reșița „Dragostea mea!”

• Tweet
• Pin It