Femeile #rezistă! În Reşiţa trăiesc de două ori mai multe octogenare decât octogenari!

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Reşiţa, pentru perioada 2016-2025, făcută publică de către municipalitate la începutul lunii februarie, prezintă şi o analiză demografică a Reşiţei. Una dintre concluzii este surprinzătoare!

Reșița înregistra în anul 1771 aproximativ 300 de locuitori. Populaţia a crescut aproape continuu, ca urmare a dezvoltării orașului și a apariției diverselor industrii, ajungând în anul 2015 la 89.626 de locuitori. Cei mai mulți au fost în anul 2008, când erau înregistraţi în Reşiţa 95.356 de locuitori. Începând de atunci însă, populația este în continuă scădere. Aceasta se datorează, explică Primăria Reşiţa, migrației populației în diferite țări, a scăderii natalității la nivelul județului, dar și a scăderii în 2015 a numărului de femei cu 5,5% comparativ cu anul 2008. Din cauza instabilității economice și a reducerii activității celor două mari societăţi comerciale, CSR și UCMR, fenomenul de emigrare către statele membre ale UE a crescut în intensitate în ultimii ani, conducând la scăderea considerabilă a populației. Anul 2014 înregistrează o scădere cu 5,3% a numărului de locuitori faţă de vârful din 2008, populația ajungând la 90.357 de locuitori, iar în anul 2015 se înregistrează o scădere cu 6,1% comparativ cu acelaşi an 2008.

Numărul plecărilor cu reședința a înregistrat cel mai ridicat nivel în anul 2015, și anume 1320 de plecări. În acelaşi an, însă, s-au înregistrat peste 750 de stabiliri de domiciliu în Reşiţa, cu aproximativ 50% mai multe decât în fiecare din anii 2011-2014.

Situaţia emigranţilor a cunoscut cea mai scăzută valoare în anul 2010, respectiv 64, cel mai ridicat nivel, 126, înregistrându-se în 2014. Numărul imigranţilor este în scădere începând din 2011: faţă de 32 în 2010, în anii următori numărul imigranţilor a oscilat între 15 şi 20 pe an.

Contactată de Express de Banat, prof. univ. dr. Ileana Rotaru ne-a oferit o opinie avizată cu privire la aceste realităţi: „Pragul maxim de creştere demografică este considerat anul 2008. După această dată, se observă o accentuare a valurilor de emigraţie, în special începând cu  anul 2011.  O parte din cei care părăsesc municipiul Reşiţa emigrează în străinătate urmând curentul postdecembrist al etnicilor germani, dar contextul favorizant pentru procesul migraţie sociale este dat şi de liberalizarea pieţei forţei de muncă pentru cetăţenii români începând cu 1 ianuarie 2013. Acest fapt, corelat cu decăderea economică a fostului mare oraş muncitoresc, conduce la o diminuare consistentă a numărului de locuitori datorată condiţiilor economice. Date interesante sunt relevate şi de situaţia plecărilor/stabilirilor cu reşedinţa şi de situaţia emigranţilor şi a imigranţilor muncipiului Reşiţa, care atestă faptul că migraţia populaţiei din municipiul Reşiţa s-a desfăşurat şi spre alte zone (rurale sau urbane – municipiul Timişoara, de exemplu), anul 2013 fiind extrem de vizibil. Acest proces a avut drept cauze căutarea unui loc de muncă pentru populaţia tânără şi activă, studiile, dar şi retragerea spre zona rurală a persoanelor peste 55 ani – diferite forme de pensionare, gospodării de subzistenţă, lipsa unei oferte de muncă de calitate etc.“.

Femeile trăiesc mai mult, dar stau mai rău cu sănătatea!

În anul 2014, piramida vârstelor, ni se spune în acelaşi document strategic al Primăriei Reşiţa, prezenta o formă echilibrată între locuitorii de sex masculin şi feminin, diferenţele fiind minime până la vârsta de 44 de ani. Până la 39 de ani, existau mai mulţi bărbaţi, iar peste 40 de ani, mai multe femei. După această vârstă, însă, centrul de greutate al piramidei se află în zona feminină, dar până la vârsta de 65 de ani, diferenţele nu sunt semnificative. Ele se adâncesc însă, apoi, cu cât mai mult se înaintează în vârstă. Astfel, la categoria 80-84 de ani, în Reşiţa anului 2014 trăiau 896 femei şi 495 bărbaţi, diferenţa fiind de peste 80%! De la vârsta de 85 de ani, ecartul se măreşte în favoarea sexului feminin, care este mai numeros cu 106%. Altfel spus, mai mult decât dublu faţă de numărul bărbaţilor ce aveau cel puţin 85 de ani!

Care este interpretarea sociologică dată de profesorul universitar Ileana Rotaru?„Modificările pe grupe de vârstă nu sunt ieşite din comun la nivelul municipiului Reşiţa comparativ cu datele naţionale, ele înscriindu-se în profilul unui fost oraş muncitoresc, fără oportunităţi economice extraordinare. Populaţia este îmbătrânită, iar numărul persoanelor de gen feminin înregistrează o creştere mai mare raportat la persoanele de gen masculin, începând cu categoria de vârstă 60-65 ani, anul 2014. Speranţa de viaţă a persoanelor cu vârsta peste 65 de ani este mai mare la femei cu 17,2 ani, iar a bărbaţilor, cu 14,2 ani. Cu toate acestea, speranţa de viaţă sănătoasă a bărbaţilor este mai mare decât a femeilor cu 0,9 ani, ceea ce presupune că femeile, chiar dacă trăiesc mai mult, au o stare de sănătate precară“, ne-a declarat Ileana Rotaru. Datele privind speranţa de viaţă sunt furnizate de European Health and Life Expectancy National Report, nr. 6/2013,   http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania.pdf).

Ileana Rotaru concluzionează că, din analiza datelor statistice, pentru perioada vizată (2010-2014), Reşiţa înregistrează un puternic proces de îmbătrânire a populaţiei, de depopulare şi are un număr persoane de gen feminin mai mare, dar cu o stare de sănătate precară. „Acest fapt va necesita măsuri de protecţie socială sporite, precum şi politici de atragere a unor domenii de nişă pentru stoparea procesului migraţionist şi pentru restructurarea socială şi profesională“, consideră profesorul universitar.

• Tweet
• Pin It