FABULOS. Marmura de Rușchița, în vilele lui Gianni Versace și Michael Schumacher! Dar și în Catedrala Mântuirii Neamului!

Sute de tone de rocă din Banatul Montan sunt folosite astăzi pentru placarea celui mai mare lăcaș de cult din România, la fel cum s-a întâmplat în trecut cu Domul din Milano, restaurat cu marmură de la Rusca Montană.

Rușchița este cel mai renumit zăcământ de marmură din România, pus în exploatare la finele secolului al XIX-lea. De-a lungul anilor, marmura de Rușchița a devenit cunoscută în mai toate colțurile mapamondului, după ce aceasta a fost folosită pentru punerea în valoare a unor importante construcții, precum Domul din Milano, Palatul Sultanului din Brunei (vezi foto), stația Kowloon din Hong Kong, parcul Ardmore din Singapore sau în unele lucrări deosebite, cum ar fi reședința Gianni Versace din Miami (vezi foto), care recent a fost transformată în hotel de lux, sediul BBC de la Mannheim – Germania, Vila Rebeca din Miami – Statele Unite ale Americii, ori vila din Monte Carlo a fostului pilot de Formula 1 Michael Schumacher.

În România, roca exploatată din Munții Poiana Ruscă se regăsește în Casa Poporului, la Palatul Peleș, iar de o vreme camioanele care ies de pe poarta carierei de la Rușchița se opresc direct la Catedrala Mântuirii Neamului din București. „Pe la sfârșitul anilor 80-începutul anilor 90, când s-a construit Casa Poporului, de la Rușchița s-a exploatat foarte mult, iar blocurile de marmură ajungeau direct la București. Și astăzi se transportă multă marmură în Capitală, pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Marmura s-a folosit atât pentru interioare (coloane și pardoseală), cât și pentru exterioare, iar piața urmează să fie pavată tot cu marmura de la Rușchița. Tot în România, de exemplu, personal am fost, chiar în urmă cu două săptămâni, cu marmură la Peleș, unde a fost placat soclul pe care este așezată armura cavalerului pe cal. Partea de jos, partea mai deschisă, este marmură de Rușchița, iar cea mai roșiatică, marmură de Moneasa. De asemenea, în lumea arabă s-a exportat foarte multă marmură de Rușchița, până a început războiul din Siria și nu s-a mai putut.”, spune Ion Preda, managerul carierei de la Rușchița.

Marmura de la Rușchița nu este cumpărată doar pentru aspectul ei ornamental, ci este folosită și ca bază pentru diferite vopsele, sub formă de prafuri micronizate. „Ce nu putem tăia în blocuri, pentru că sunt zone fisurate și nu se poate interveni peste tot, dăm la concasor, unde resturile se sparg, după care se duc la fabrica de la Voislova și se produc prafuri micronizate. Aceste prafuri fine se folosesc ca și bază la vopsele, la tot felul de amendamente pentru soluri în agricultură, la mase plastice și altele.”, mai aflăm de la Ion Preda.

Tot de la cariera de la Rușchița se aprovizionează și locuitorii satului care, în timp, au devenit printre cei mai căutați meșteri de monumente funerare din Caraș-Severin, asta și datorită gamei variate de culori a marmurei de aici: gălbui, portocaliu, roz-pal și roz.

 

• Tweet
• Pin It