EXCLUSIV. Sete de putere?! Președintele Tribunalului Caraş-Severin, judecătorul Rustin Ciasc, desființat de CSM!

Inspecţia Judiciară şi Secţia de Judecători a CSM au concluzionat că preşedintele Tribunalului Caraş-Severin ar fi încălcat legea şi deciziile CSM, conducând efectiv şi alte două instanţe!

Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus joia trecută destituirea preşedintelui şi vicepreşedintelui Tribunalului Caraş-Severin în urma unui raport al Inspecţiei Judiciare care semnala un prost management al instanţei. Cât priveşte sancţionarea judecătorilor Rustin Ciasc şi Gabriela Stuparu, inspectorii judiciari au determinat că, în fapt, Ciasc era preşedinte doar cu numele şi că toată activitatea, de fapt, era condusă de către vicepreşedinta Stuparu. „Din verificări, a rezultat lipsa de implicare a preşedintelui tribunalului, condiţii în care majoritatea măsurilor şi deciziilor au fost dispuse de către vicepreşedintele instanţei”, scrie în raportul IJ.

O practică prin care se încalcă clar spiritul deciziilor CSM, căci preşedintele este cel care trebuie să conducă efectiv instanţa potrivit art. 46 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care spune că „fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acestuia”. De asemenea, potrivit prevederilor art. 13 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti actual şi art. 16 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti anterior, „preşedintele judecătoriei exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acesteia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei”.

„În conformitate cu prevederile art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, preşedinţii tribunalelor exercită atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie”, se mai arată în raport.

La sfârşitul anului 2013, echipa managerială a tribunalului nu a formulat o propunere de delegare pentru funcţia de preşedinte al Judecătoriei Oraviţa, asta deşi Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/9.03.2006, cu modificările ulterioare, prevede că propunerea de delegare pentru preşedintele judecătoriei se face de către preşedintele tribunalului, potrivit art. 14 alin.3 din Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Conducerea Tribunalului Caraş-Severin a considerat că domnul judecător [probabil Mircea Tec n.red] din cadrul Judecătoriei Moldova Nouă nu poate fi propus spre a fi delegat în funcţia de preşedinte la Judecătoria Oraviţa, deşi era singurul judecător care îşi exprimase acordul pentru delegare în funcţia de conducere, întrucât dispoziţiile art. 57  alin. 6 din Legea nr. 303/2004, republicată, nu permit o nouă delegare, expirând termenul prevăzut de norma în discuţie.

Această opinie a fost împărtăşită şi de colegiul de conducere al Tribunalului Caraş-Severin, care a avizat nefavorabil propunerea de delegare formulată de Judecătoria Oraviţa.

În acelaşi timp, vicepreşedintele Tribunalului Caraş-Severin a informat Curtea de Apel Timişoara că nu a identificat niciun alt judecător din raza sa de activitate care să-şi exprime consimţământul pentru a fi delegat în funcţia de preşedinte.

În consecinţă, colegiul de conducere al Tribunalului Caraş-Severin a emis la data de 8.01.2014 o hotărâre prin care a dispus exercitarea atribuţiilor funcţiei de preşedinte la Judecătoria Oraviţa, prin rotaţie, de către doi judecători care funcţionează la Tribunalul Caraş-Severin.

Curtea de Apel Timişoara a considerat că această soluţie aleasă de Tribunalul Caraş-Severin nu este de natură să asigure bunul mers al activităţii în cadrul Judecătoriei Oraviţa, apreciind-o ca fiind „surprinzătoare şi ineficientă”, motiv pentru care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să intervină, pentru deblocarea situaţiei create, fie prin delegarea în funcţia de preşedinte la Judecătoria Oraviţa a domnului judecător [Tec Mircea n. red.] „(singurul care îşi dăduse consimţământul în acest sens şi îndeplinea condiţiile legale)”, fie a oricărui alt judecător.

„Ca urmare acestei solicitări, Consiliul Superior al Magistraturii – Direcţia Resurse Umane şi Organizare a emis adresa nr. …/2013 din 10.01.2014 prin care face precizarea că solicitarea Curţii de Apel Timişoara nu poate fi transmisă Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât încalcă Hotărârea nr. 193/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin aceea că lipseşte propunerea preşedintelui Tribunalului Caraş-Severin pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Oraviţa”, se arată în raportul IJ. Ulterior, chiar în lipsa propunerii formulate de către preşedintele Tribunalului Caraş-Severin, prin Hotărârea nr. 50/23.01.2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis sesizarea Curţii de Apel Timişoara şi a dispus delegarea lui Mircea Tec în funcţia de preşedinte la Judecătoria Oraviţa.

„În completarea prezentării demersurilor realizate de către domnul judecător [Rustin Ciasc n.red.], preşedintele Tribunalului Caraș-Severin în această situaţie, trebuie prezentată reacţia cel puţin nepotrivită, dacă nu represivă a acestuia faţă de membrii colegiului de conducere al Judecătoriei Oraviţa, respectiv domnii judecători … şi …, exprimate în conţinutul adresei nr. …/17.12.2013. Prin această adresă, preşedintele Tribunalului Caraş-Severin, domnul judecător … a solicitat explicaţii ambilor judecători şi le-a solicitat să se prezinte în cursul zilei de miercuri, 18 decembrie 2013, orele 12,00, «să prezinte în scris preşedintelui Tribunalului Caraş-Severin motivele pentru care» au procedat în modul descris anterior, domnului judecător … adresându-i-se reproşuri în sensul că «s-a substituit preşedintelui Tribunalului Caraş-Severin în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei respective în ceea ce priveşte formularea unei propuneri de delegare pentru ocuparea unei funcţii vacante de preşedinte de judecătorie»; aceluiaşi magistrat i s-a reproşat de către preşedintele tribunalului împrejurarea că propunerea sa «a fost formulată în vederea producerii unor consecinţe juridice, respectiv adoptarea unei hotărâri a Colegiului de conducere al Judecătoriei Oraviţa în scopul delegării judecătorului … în funcţia de preşedinte al respectivei instanţe, în condiţiile în care o astfel de propunere nu a fost formulată de preşedintele tribunalului sau de înlocuitorul acestuia (în cazul absenţei temporare a preşedintelui)», se arată în raportul IJ.

Cei doi judecători solicitaţi au explicat în scris preşedintelui Tribunalului că demersul lor a avut drept scop sprijinirea conducerii tribunalului în îndeplinirea atribuţiilor legale şi în interesul funcţionării normale şi asigurării unei conduceri efective a instanţei şi că nu au încălcat sau înţeles să încalce normele legale la care la care a făcut referire preşedintele Tribunalului Caraş-Severin (dispoziţiile art. 14 alin. 3 din Hotărârea nr. 193/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii cu modificările şi completările ulterioare).

O situaţie similară ar fi avut loc, potrivit inspectorilor judiciari, şi la Judecătoria Reşiţa, unde iarăşi conducerea Tribunalului a evitat să numească un preşedinte, concluzia fiind că „prin aceste măsuri, preşedintele Tribunalului Caraș-Severin a exercitat în fapt atribuţiile preşedintelui Judecătoriei Reşiţa, prevăzute de art. 16 alin.1 lit. e) şi f) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti”. După cum se mai arată în raportul IJ.

Judecătorul Rustin Ciasc nu a putut fi contactat pentru a-și exprima un punct de vedere, dar acesta a afirmat pentru Agerpres că a contestat deja hotărârea în plenul CSM, neînsușindu-și poziția Secției pentru judecători.

• Tweet
• Pin It