O partidă de vânătoare suspectată de braconaj, avându-l în prim-plan pe şeful AJVPS Caraş-Severin, a făcut nu doar obiectul unui dosar al procurorului de caz, ci şi al Inspecţiei Judiciare. Concluzia? Vânătorii sunt bine, sănătoşi!
Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu cu privire la modul în care procurorul de caz a dat NUP într-un dosar intens mediatizat.
Nouă vânători, în frunte cu şeful AJVPS Caraş-Severin, despre care se spunea că au fost prinşi la braconaj într-un Parc Naţional, au intrat în atenţia Parchetului, în cele din urmă fiind scoşi de sub urmărire penală. Cazul producea multă vâlvă la momentul descoperirii lui, mai ales datorită faptului că însuşi directorul AJVPS Caraş-Severin, consilier judeţean pe atunci, Mircea Ciobanu, dar şi şeful Clubului de Vânătoare Oraviţa, Gheorghe Cocora, precum şi renumitul cântăreţ Nicu Novac erau acuzaţi că fuseseră la vânătoare în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, parc din care face parte şi superba cascadă Bigăr.
Pe 12 februarie 2013, poliţiştii au fost sesizaţi de rangerii Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa cu privire la o acţiune de vânătoare în zona protejată. Deplasându-se pe drumul forestier Valea Lindina Mică, organele de control ale Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi ale Poliţiei şi Jandarmeriei au observat prezenţa a doi câini de vânătoare în apropierea unei autoutilitare, iar la nici 100 de metri au sesizat prezenţa unei persoane care avea armă de vânătoare. După ce au legitimat persoana, care nu avea nici măcar permis de portarmă, în scurt timp aceştia au dat peste un grup de 9 vânători, în frunte cu Mircea Ciobanu, directorul AJVPS Caraş-Severin, şi cu Cocora Gheorghe, directorul Clubului de Vânătoare Oraviţa. Printre cei nouă se număra şi celebrul cântăreţ de muzică populară Nicu Novac. „Grupul de vânători deţinea autorizaţie de tip B, seria ACB Nr 306306/11.02.2013 eliberată de către AJVPS (…), iar în cadrul rubricii zonei unde urma să se desfăşoare vânătoarea se menţiona «La Cireş»”, reţin procurorii.
Transferuri de bună purtare?
Procurorul Florentina Drăghiceanu clasa dosarul în 7 aprilie 2014, imediat după, aceasta fiind transferată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, după ce iniţial fusese transferată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_04_2014__66822_ro.PDF). Adică două transferuri în nici un an de zile!
Motivul clasării părea halucinant: deşi Legea 407/2006 interzice clar vânătoarea în zonele protejate şi explică unde se poate atinge numărul de pradă stabilit pentru un fond, procurorul Florentina Drăghiceanu pur şi simplu ignoră Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor – depus la dosar – nr. 1415/15.05.2012 şi decide că AJVPS Caraş-Severin a acordat corect autorizaţie de vânătoare în Parcul Naţional. Ea arată că, din documentele depuse de Mircea Ciobanu, reiese că AJVPS CS a cerut Ministerului Mediului o redevenţă mai mică pentru 6 fonduri de vânătoare a căror suprafaţă este între 20-80% în zone protejate, dar ministerul răspunde că nu scade redevenţa deoarece cota de vânat recoltat pe fond este aceeaşi, chiar dacă fondul are spaţiu şi în arii protejate. Dar, ce nu a vrut să reţină procurorul: legea spune clar că vânatul poate fi recoltat doar din partea de fond forestier cu zonă liberă pentru vânătoare.
AJVPS Caraş-Severin nu ştia că ştia…
Deşi a încercat să explice că nu ştia de această problemă, AJVPS Caraş-Severin şi Mircea Ciobanu fuseseră înştiinţaţi încă din octombrie 2012 despre faptul că au mai multe fonduri de vânătoare care cuprind şi părţi din parc unde NU se poate vâna. Fuseseră chiar trimise hărţi cu limitele Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi se ceruse o prelucrare rapidă a membrilor vânători, ca să nu se vâneze acolo.
„Întrucât conform noilor contracte semnate sunteţi gestionari de fonduri cinegetice care se suprapun pe suprafaţa Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa vă atragem atenţia că vânătoarea în parcurile naţionale este interzisă (…), vă rugăm să prelucraţi persoanele din subordine pentru aceasta”, sună o adresă trimisă de RNP Romsilva, Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa către AJVPS Caraş-Severin, cu nr. 446/10 octombrie 2012. Deci de atunci, Mircea Ciobanu, director la acea vreme al AJVPS, ştia că vânatul este interzis acolo, primise şi hărţile, dar, patru luni mai târziu, şi-a dat chiar lui şi prietenilor autorizaţie de vânătoare acolo!
Ce spune legea
„Pe fondurile cinegetice care se suprapun ariilor naturale protejate, cotele de recoltă aprobate se realizează pe suprafeţele din fondurile cinegetice unde practic vânătoarea este admisă potrivit legii, adică în suprafaţa de fond cinegetic a FV 42 Valea Bei din afara ariei protejate, zona de parc fiind zonă de linişte”, explica la acea vreme ing. Ştefan Dascălu, directorul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, la solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oraviţa, indicând şi actul normativ: Ordinul ministrului Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, nr. 1415/15 mai 2012, articolele 1, 5.
Cu alte cuvinte, chiar dacă avea în administrare acel fond de vânătoare, AJVPS avea voie să vâneze doar în afara Parcului. Redevenţa este plătită pe toată zona, căci vânatul din zona protejată nu este fix, el se deplasează şi în zonele din afara parcului, loc unde poate fi recoltat.
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare confirmă şi el, pentru Parchetul de pe lângă Judecătoria Oraviţa, prin adresa nr. 137/25 februarie 2013, faptul că „potrivit Legii 407/2006 (…) fac parte din fondurile cinegetice toate suprafeţele (…) exceptând zona strict protejată”. Iar Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, prin adresa nr. 128/13 februarie 2013, explica faptul că „pe drumul forestier ce străbate Parcul Naţional, D144 Valea Lindina Mică UPI Valea Bei, OS Sasca Montană, în dreptul parcelei 116, în zona de protecţie integrală” au fost găsiţi cei nouă vânători.
Probabil ca „răsplată” pentru acţiunea dispusă şi apărarea legii, directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, inginerul Ştefan Dascălu, a fost demis fără nicio explicaţie de Direcţia Silvică Reşiţa şi lăsat în voia sorţii.
Braconier fără permis de portarmă, albit de poliţişti
Prima persoană prinsă la presupusul braconaj, Ionel Encuţi din Agadici, nu deţinea permis de portarmă, deşi avea asupra lui puşcă de vânătoare IJ cu muniţie. Din declaraţia lui am reţinut că acesta spărsese lacătele şi furase arma de la tatăl său, „pentru a vedea cum este să porţi armă”.
În loc să-i facă dosar penal pentru port şi uz ilegal de armă, poliţiştii i-au confiscat iniţial arma, apoi l-au pus să-şi facă acte de vânător şi să ceară permis de port armă. Şi i-au dat, astfel, în 2014, permis de port armă… unei persoane care a furat şi folosit o puşcă cu un an mai devereme!!! Ba chiar i-au restituit şi puşca confiscată…
Procuroarea a considerat şi ea că o amendă de 1.000 de lei este suficientă, nu i-a reţinut permisul de armă şi cel de vânătoare, nici nu l-a trimis în judecată.
Mircea Ciobanu, cheia rezolvării suspecte?
Pe atunci consilier judeţean şi director al AJVPS Caraş-Severin, Mircea Ciobanu pare a fi cheia acestui NUP. Fiul său, Laurenţiu Darian Ciobanu, este secretarul judeţului Caraş-Severin şi a fost sau este martor-cheie în mai multe dosare ale DNA contra lui Sorin Frunzăverde şi Ionesie Ghiorghioni, ba chiar şi în alte dosare penale.
La solicitarea redacției, Inspecţia Judiciară ne-a răspuns că „lucrarea la care faceţi referire a fost soluţionată prin rezoluţia de clasare din 24 noiembrie 2015”. Cu alte cuvinte, după un an şi 7 luni de la NUP şi, implicit, 2 ani şi 9 luni de la partida de vânătoare, Inspecția Judiciară a luat decizia de a nu sancționa în niciun fel modul în care procuroarea ajunsă între timp în Craiova a soluționat dosarul din Caraş-Severin.
CITEŞTE ŞI: