Evaluarea pacienților post-Covid 19. Numărul celor care au rămas cu sechele este mare, spun medicii de la „Victor Babeș”

poza 1

Vindecarea după infecția cu SARS-CoV-2 este un proces complex care necesită timp și răbdare, iar evaluarea și monitorizarea pacientului sunt indispensabile recuperării complete. Asta le spun specialiștii infecționiști și pneumologi celor care au trecut prin boală și au rămas cu sechele. Iar numărul acestora este destul de mare, avertizează medicii.

Formele ușoare, fără afectare pulmonară de cele mai multe ori, nu necesită o evaluare post Covid, însă în cazul formelor medii și severe aceasta este necesară, pentru că boala afectează întreg organismul, susțin medicii specialiști. O mare parte dintre pacienți se recuperează și fără ajutor de specialitate, însă procesul este unul de durată și constă în odihnă și creșterea treptată a activității fizice.

„Unii pacienți pot prezenta o întârziere în remisiunea simptomelor COVID-19. În linii mari, cei care au trecut printr-o formă moderată sau severă de boală pot fi împărțiți în două categorii: cei care rămân cu sechele grave, de exemplu cei care dezvoltă complicații trombembolice, și cei care au, de fapt, un tablou clinic nespecific, de exemplu oboseală și dificultăți de respirație. Până acum am stabilit că putem vorbi de un COVID-19 post-acut, cu o durată de peste trei săptămâni de la debutul primelor simptome, și un COVID-19 cronic, care se întinde pe o perioadă mai mare de 12 săptămâni. Noi le recomandăm realizarea unei evaluări doar celor care prezintă simptome reziduale pulmonare.”, a declarat Noemi Porojan-Suppini, medic specialist pneumolog la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Timișoara.

leader board 728 x 90 px

Pacienții cu forme de boală care au necesitat spitalizare pot fi evaluați după externare, după cel puțin 30 de zile, continuându-se apoi cu reevaluări la 3 luni, la 6 luni și la un an. Programul poate fi însă modificat în funcție de starea clinică. Indicațiile pentru evaluarea de specialitate includ evaluarea clinică respiratorie, cardiacă și una a simptomelor neurologice persistente sau progresive.

„Cele mai grave complicații apărute la nivelul sistemului respirator, după COVID-19, sunt  fibroza pulmonară și bolile vasculare pulmonare. Pacienții cu dificultăți de respirație au saturații de oxigen scăzute și necesită reabilitare prin practicarea de exerciții specifice, dar și îngrijiri paliative și ale simptomelor. În cazul pacienților cu afectare pulmonară post-COVID se constată o disfuncție ventilatorie restrictivă, care se corelează cu leziunile fibrotice detectate pe investigațiile imagistice.”, a explicat medicul Porojan-Suppini.

Evaluarea după infectare cuprinde efectuarea unui examen clinic, măsurarea parametrilor vitali, de exemplu saturație în oxigen, tensiune arterial și frecvență cardiacă. De asemenea, este necesară efectuarea unor analize biologice uzuale: hemoleucogramă, profil inflamator: proteina C reactivă, VSH, LDH, feritină, analize ce pot indica persistența inflamației, profilul de coagulare a sângelui și analize biochimice: uree, creatinină, transaminaze și glicemie. În cele mai multe cazuri se recomandă realizarea unor teste imagistice CT sau radiografie toracică, dar și teste de explorare a funcției pulmonare, acestea presupunând realizarea unei spirometrii.

Setul acesta de analize poate fi realizat la „Victor Babeș”, gratuit, în baza unei trimiteri de la medicul de familie către medicul specialist pneumolog și în urma unei programări.