Ești pentru sau împotrivă?

Inspirația e la fiecare colț, apare dintr-o scăpare a vreunui vorbitor, din cauza emoțiilor, din grabă sau dintr-o banală lipsă de conștientizare a importanței formei expresiei. Mesajul să fie transmis, dat mai departe și… cam atât! E bine totuși că se întâmplă asta. Dacă nu s-ar întâmpla, eu n-aș avea ce povesti. Din banalul cotidian răsare ca un refren de toamnă o reclamă care începe printre noduri în gât și poticniri rușinoase cu: „Ce-aveți pentru respirație?”. Desigur că răspunsul farmacistei, spontan, cu interjecții, dar cu ditamai intruziunea clișeică nu își întârzie apariția: „Pentru respirație urât mirositoare puteți încerca Lacalut Flora”. Cum „pentru”? Nu cumva s-au încurcat borcanele cu sensuri?

Ca auditor curios, sceptic și mereu cu întrebări încolțind în minte, mă reped la dicționar. Informațiile de început îmi încurajează intuiția: „(Introduce un complement circumstanțial de scop) Cu scopul de…, în scopul…, în vederea… Scrie pentru bani. 2. (Introduce un complement indirect) În interesul…, în (sau spre) folosul…, în favoarea…; în apărarea… Pledează pentru el.” Așadar, demersul înlocuirii în context: pentru respirație urât mirositoare → *în scopul unei respirații urât mirositoare → *în favoarea unei respirații urât mirositoare nu face decât să atragă alte semne de întrebare. Din rău în mai rău. Curiozitatea nu se poate opri însă la primele rânduri și la primele acorduri ale intuiției.

Mergând mai departe pe drumul răsfoitului de pagini, scepticismul de început se transformă treptat în temere inutilă: „(Introduce un complement sau un atribut) Contra, împotrivaMedicament pentru diabet. Ia ceva pentru durerile de cap.” Dicționarul explicativ al limbii române e fără doar și poate prietenul care se cunoaște la nevoie! Un cuvânt odată spus zboară fără să-l mai poți aduce înapoi, dar odată deschis dicționarul, îndreptarul sau orice altă colecție normativă sau explicativă, lucrurile ies încrezător de sub semnul dubiului. Noul dicționar explicativ al limbii române confirmă cele notate anterior, precizând registrul: „fam. Contra; împotrivaPastile pentru tuse.” Căutând responsabil o a treia sursă, găsesc sprijin într-un dicționar de sinonime: împotríva prep. „1. asupra, contra, (înv.) către, despre, spre. (Pornește ~ dușmanului.) 2. contra, pentru(Medicament ~ hepatitei.) 3. v. contrar.

Inocenta vânătoare de greșeli de la început a fost cu folos: am renunțat la o prejudecată. Concluzia e simplă: e corect să folosim pentru în contextul care mi-a declanșat nedumerirea: pentru respirație urât mirositoare, pentru durerile de cap, pentru hepatită. Reclama – reclamă, corectitudinea – corectitudine. Oricât m-aș strădui nu pot scăpa de obsedantul refren: Când scrii, şi pe şi trebuie să-l cauţi în dicţionar. Dacă între timp şi-a schimbat sensul?

Am căutat, am reținut, am notat. Pentru și împotriva sunt cele două fețe ale unei idei, iar dilema ce a încolțit la auzul reclamei e năzbâtia mea interpretativă.