Era „post-COVID” și evoluția industriei locale a serviciilor de afaceri: teme dezbătute în cadrul unui eveniment organizat pentru comunitatea de business din Timișoara

„Dezvoltarea unei industrii durabile într-o lume afectată de pandemia COVID-19” este tema evenimentului online, organizat de Asociația Business Services Leaders România pentru comunitatea de business din Timișoara.

Timp de trei zile, în perioada 28 septembrie-1 octombrie, o serie de specialiști din diferite domenii, de la recrutare și consultanță juridică până la psihologi și dezvoltatori de birouri, au dezbătut viitorul industriei serviciilor de afaceri din perspectiva leadershipului, a culturii organizaționale în contextul telemuncii, precum și a potențialului de dezvoltare.

Timișoara este unul dintre cele mai atractive orașe în industria de business services, alături de București, Cluj și Iași. Spre deosebire de alte centre ale industriei, în Timișoara, majoritatea companiilor din industrie sunt shared services center, adică centre care se ocupă de anumite activități ale companiei pentru o zonă geografică mare sau la nivel global. Printre serviciile furnizate, se numără suport IT, achiziții, HR (Administrare, Raportare și Salarizare) și Finanțe-Contabilitate.

În industria timișoreană de business services lucrează peste 11.000 de angajați, adică sub 4% din numărul de angajați din județ și se înregistrează una dintre cele mai mici rate de plecare din companie. Cel mai recent studiu arată că, în acest an, industria va înregistra o creștere ușoară de 1-5%, urmând ca pe termen mediu să înregistreze creșteri de până la 10 sau chiar 15%, situație valabilă și pentru industria românească de business services.

Comparativ cu Polonia și alte state din Europa de Est, România are în momentul de față avantaje legate de forța de muncă. Avem avantajul competitiv de cost, angajații vorbesc limbi latine, dar și germană, iar piața nu este încă la fel de saturată ca în Polonia. Acestea sunt motivele pentru care investitorii din industrie își îndreaptă privirea spre piața din România.

Promovarea orașelor precum Timișoara – unul dintre principalele obiective ABSL

„La nivel global, companiile își regândesc structura de costuri și își refac strategiile de externalizare a serviciilor, iar viteza noastră de reacție, capacitatea de adaptare la noile condiții date de pandemie și faptul că am continuat să livrăm servicii la un înalt nivel calitativ, spre deosebire de alte zone, ne pune în topul opțiunilor de relocare. Pentru a atrage mai multe investiții, așa cum s-a întâmplat în Polonia, este nevoie însă și de o strânsă colaborare cu autoritățile centrale și locale, care să asigure facilitățile necesare.”, a spus Ciprian Dan, Președinte ABSL.

Industria de business services a fost printre primele sectoare care au implementat măsurile necesare pentru siguranța angajaților și este poate cea mai bine pregătită pentru telemuncă. Derularea activităților de acasă, pentru una sau două zile pe săptămână, a fost în ultimii ani unul dintre cele mai atractive beneficii acordate angajaților, înainte de pandemia Covid-19. Acest lucru a facilitat și mai mult tranziția spre un „work from home” permanent în această perioadă. Companiile din industrie au luat însă decizii legate de amânarea revenirii în spațiile de birouri până cel puțin în perioada primelor trimestre din 2021. Prin angajarea profesioniștilor care să lucreze mereu de acasă, specialiștii din provincie nu mai sunt limitați la o anumită arie geografică, iar șansele de lucra într-o companie multinațională sunt mai mari.

„Deciziile strategice ale companiilor, din domeniul serviciilor de extindere a centrelor de suport în orașele mai mici, au eliminat provocarea candidaților de a găsi un loc de muncă doar într-un oraș mare precum București, Cluj sau Timișoara, ceea ce ne arată deja o tendință de aliniere la nivel național în ceea ce privește calitățile și competențele forței de muncă în orașe mai mici și implicit o dezvoltare a lor. Rolurile din zona de Customer si Financial Services rămân cele mai căutate, împreună cu abilitățile lingvistice dezvoltate într-o altă limba străină – adițională limbii engleze. De asemenea, datorită noilor medii de lucru, cele mai cerute skilluri pe piață sunt cele digitale, tehnice și manageriale.”, a explicat Georgiana Grama, Recruitment Team Leader in Business Services.

Cum va arăta biroul „post-COVID-19”?

După pandemie, spațiul fizic de birouri va rămâne un loc de interacțiune și colaborare, folosit în retenția și atragerea de talente. Combinând munca de acasă și spațiul fizic de birouri, companiile vor pune pe primul loc cea mai importantă resursă: angajații.

„Vor exista o serie de măsuri pe care companiile le vor lua în viitor, pentru spațiul de birouri. Toate clădirile ar trebui să aibă o camera pentru curieri, unde pot lăsa toate pachetele fără să aibă contact direct cu persoanele din clădire. O cameră specială unde să se poată izola o persoană potențial infectată cu Covid-19, până la sosirea cadrelor specializate, reprezintă o altă măsură. Recepțiile clădirilor ar trebui să ofere un spațiu mai mare, care sa permită organizarea unor culoare separate de intrare și ieșire. Sistemele touchless, adică fără atingere, ar trebui implementate oriunde este posibil, atât la accesul în clădire sau parcări, cât și în lifturi, toalete sau casa scării. Proprietarii clădirilor ar trebui să investească în cele mai moderne sisteme de climatizare și filtrare a aerului.”, a spus Marius Scuta, Head of Office Department & Tenant Representation – JLL Romania.

Locul de muncă se va transforma într-un spațiu pentru creativitate, socializare și colaborare, acesta fiind cel mai important obiectiv pe care biroul „post-Covid” îl poate îndeplini.

„Adaptarea la noua normalitate a început deja, iar cel mai mare test a fost lucrul de la distanță. Cu toate că lumea s-a adaptat destul de ușor la aceste condiții, soluția pe termen lung nu este sustenabilă. De aceea, rolul birourilor, de interacționare cu echipa, de menținere a culturii organizaționale, de realizare a unor activități care nu pot fi efectuate de acasă, va fi mai important ca oricând. Desigur, digitalizarea, reinventarea spațiilor de lucru, regândirea modului în care sunt utilizate, vor fi esențiale. Flexibilitatea va fi cuvântul de ordine pentru viitoarele clădiri de birouri.”, a spus Anne Marie Diaconu, Leasing and Asset Management Director, Skanska Property Romania.

Spatiile de colaborare ale viitorului trebuie sa fie performante și sigure și să susțină o gamă de posturi (sit/stand/lounge). Aceste spații trebuie să ofere acces ușor sau proximitate la prize, respectiv tooluri de colaborare, să faciliteze generarea ideilor și conectarea cu colegii remote.

„Nu trebuie însă să uităm de experiența individuală la birou, în care angajații să își poată controla nivelul de intimitate. Nu în ultimul rând, spatiile de muncă create cu arhitectura și mobilă fixă trebuie să devină mai fluide. Nimeni nu știe ce urmează – un alt val, un dezastru natural. Organizațiile au nevoie de spații care pot fi ajustate ușor și repede de către angajați.”, a explicat Ilinca Popescu, Regional Sales Manager Central Europe – Steelcase.

Conform estimărilor, industria națională a serviciilor de business a generat, anul trecut, venituri de peste 4.5 miliarde de euro, ajungând la peste 2% din PIB. Sectorul cuprinde 280 de companii și peste 131.000 de angajați, adică 2.4% din totalul angajaților din economia românească.

Asociația Business Service Leaders în România este cea mai importantă organizație care reprezintă sectorul de business services, adunând în componența sa cele mai importante companii din piață care își desfășoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D). Rolul ABSL România este de a susține expansiunea sectorului de Business Service și transformarea acestuia într-un vector important al creșterii economice a României. Din ABSL România fac parte zeci de companii autohtone, multinaționale de profil, lideri regionali și globali.

• Tweet
• Pin It