Elevii nu mai pun întrebări, școlile nu le permit să aleagă. Provocările educației românești, văzute de la Timișoara

Dezbaterea de la Timișoara despre planurile-cadru pentru liceu a adus în prim-plan provocările cu care se confruntă sistemul educațional românesc. Un semnal de alarmă este faptul că elevii nu sunt încurajați să pună întrebări și să aibă libertatea de a-și construi propriile trasee educaționale. La asta se adaugă deficitul de profesori, care face ca orice reformă să fie greu de implementat eficient.

„Adolescenții noștri își pun tot mai puține întrebări”, a punctat Carmen Proteasa, de la Primăria Timișoara, potrivit căreia, copiii mici pun până la 400 de întrebări pe zi, însă acest număr scade pe măsură ce ei cresc. Proteasa a explicat că acest fenomen este rezultatul unui curriculum care nu s-a adaptat nevoilor actuale ale elevilor. „Societatea de astăzi este efectul unui curriculum care nu s-a dezvoltat. Vă rog să vă gândiți puțin la toate fenomenele sociale care se întâmplă în lume, nu doar în România, și să ne gândim onest dacă suntem mulțumiți cu ele”, a mai spus Proteasa.

CITEȘTE ȘI: Ministrul Educației: La liceu intră elevi inteligenți, dar nu ies la fel de performanți. Modelele nu mai sunt adecvate

Pe aceeași linie, Monica Diaconu, directoarea Liceului Babel din Timișoara, a vorbit despre importanța dezvoltării capacității elevilor de a face alegeri.

„Una dintre abilitățile de bază ale elevilor noștri pe care e necesar să o creștem este aceea de a alege.”, a spus Diaconu. „Eu am făcut școala în România, nu am putut să aleg un opțional decât în anul III la facultate. Apoi am fost în Olanda, unde puteam să aleg orice între engleză sau olandeză, am fost copleșită de asta. Copiii noștri care la 18 ani sunt deja adulți și au dreptul să voteze, au nevoie de consiliere și de experiența de a face alegeri. Vă rog foarte mult să nu scoateți această oportunitate pentru ei din ultimele două clase ale liceului.”, a punctat directoarea Școlii Babel.

Deficitul de dascăli și educația timpurie, alte două probleme majore

Deficitul de dascăli din școlile românești poate împiedica implementarea unor reforme eficiente în educație, au atras atenția specialiștii.

CITEȘTE ȘI: Mitropolitul Banatului, mesaj pentru ministrul Educației: „Un respectuos thanks pentru ca nu l-ați scos pe Hristos din școală”

„Una dintre nevoile noastre este legată de faptul că nu avem în sistemul educațional suficienți profesori. Se regăsește ceva în curriculumul pentru liceu care să îi ajute pe elevi să opteze pentru cariera didactică? Nu. Nu avem Pedagogie. Uitați-vă la curriculumul din Germania și vedeți că sunt 3 ani în clasele de liceu, la toate liceele. Toate au acești 3 ani de studiu pedagogic în care învață și cum să fie lifelong learners, pentru că și aici avem o mare problemă. Învață ce înseamnă să fie profesori și după aceea vor fi și părinții parteneri avizați ai sistemul educațional”, a spus Simona Sava, profesoară la Științele Educației de la UVT.

Pentru a avea succes, a subliniat și Mariana Crașovan, coordonatoarea programului de mentorat pentru cadrele didactice debutante, din cadrul Departamentului Științele Educației de la UVT, reforma trebuie să fie însoțită de o susținere reală pentru formarea și mentoratul debutanților: „Dacă nu avem grijă de debutanți, să îi formăm, o să plece și aceștia din sistem sau nivelul lor de pregătire nu este unul corespunzător”

Crașovan a mai vorbit și despre importanța educației timpurii și despre cum investițiile în educația preșcolară au un impact direct asupra continuării studiilor de către elevi. „Ne văităm că avem puțini liceeni datorită și motivelor demografice, dar și faptului că avem abandon foarte mare. Dacă ne uităm la alții care fac lucrurile un pic mai bine decât noi observăm că vorbim de educație timpurie. Țările care investesc în educație timpurie au elevi pe o perioadă mai mare de timp, în sistemul educațional. Întrebarea este cum gândim sistemul de educație timpurie din România, dincolo de a zice că grupa mare e obligatorie. Educație timpurie e de la naștere la debut de școlaritate, în condițiile în care vorbim de Românii paralele, inclusiv în educație. Una e Sfântul Sava din București, alta e Cucuieții din Deal”, a explicat Crașovan.

Timișoara a închis seria dezbaterilor organizate de Ministerul Educației, în format fizic, pe subiectul planurilor-cadru pentru liceu. Propuneri și observații pe această temă mai pot fi trimise la consultare@rocnee.ro, până în 6 martie inclusiv.

• Tweet
• Pin It