Câini salvatori pe urmele turiştilor dispăruţi

Administraţia locală din Caransebeş continuă să ia măsuri prin care intenţionează să împiedice crestele de pe Ţarcu să mai ia tribut vieţi omeneşti.

Accidentul aviatic din Apuseni ne-a dovedit că instituţiile statului sunt incapabile să reacţioneze în mod eficient pentru salvarea persoanelor aflate în dificultate sau a căror şansă la viaţă depinde de timpul în care salvatorii ajung la locul tragediilor. Primarul Marcel Vela nu a rămas indiferent după tragedia în care au murit doi oameni şi este poate printre puţinii care acţionează preventiv pentru a evita situaţii penibile precum au fost cele din Apuseni. După dronele care pot survola crestele sau prăpăstiile cele mai periculoase de pe Muntele Mic şi Vârful Ţarcu, în căutarea persoanelor rătăcite vor pleca câini special dresaţi. Consiliul Local Caransebeș a încheiat un contract de colaborare cu Asociația Câinii de Salvare SAR (Search and Rescue) Gugulania care are ca obiect dezvoltarea activității de salvare în Caraș-Severin. Asociația se vrea a fi un sprijin important pentru acțiunile de căutare ale Salvamontului, Pompierilor sau Jandarmilor. „Câinii de salvare pot reprezenta viitorul în căutarea și salvarea persoanelor dispărute în Munții Banatului”, a declarat președintele SAR Gugulania, Cristian Brecica.

Pentru salvarea de vieţi omeneşti vor fi folosiţi câini din rasele Ciobănesc German, Ciobănesc Belgian Malinois, Border Collie, Labrador sau Gloden Retriever. Procesul de formare elementară a unui câine de salvare durează minimum doi ani.

 

foto: Facebook

• Tweet
• Pin It