Laurențiu Adam le-a dat țeapă după țeapă timp de trei ani americanilor care și-au dorit să cumpere diferite bunuri de pe site-urile de comerț electronic și a câștigat bani frumoși. DIICOT-ul a scris povestea grupării al cărei creier a fost stomatologul reșițean. În rechizitoriul prin care l-a trimis în judecată!
Procurorii de la Combaterea Crimei Organizate au demonstrat instanțelor de judecată că infracţiunile au început să aibă un caracter organizat în cadrul grupului infracţional la sfârşitul anului 2007 – începutul anului 2008. Dragoş Turcitu, care deja desfăşura împreună cu Dănuţ Carp acte materiale de complicitate la fraudă informatică încă din anii 2006-2007, l-a racolat şi pe Horaţiu Bălănescu în vederea comiterii, în mod organizat, a aceluiaşi tip de infracţiuni, iar în continuare şi pe fratele acestuia, Dragoş Bălănescu, în condiţiile în care inculpaţii Horaţiu Bălănescu şi reșițeanul Laurenţiu Adam săvârşiseră acelaşi gen de fapte încă din anul 2007, pe teritoriul SUA, împreună cu Nicolae Gligor. „Aşadar, nucleul grupului infracţional s-a coagulat pe teritoriul SUA, iniţial în jurul inculpaţilor Turcitu, Bălănescu şi Adam, fiecare dintre aceştia contribuind la formarea grupului cu propriii săi colaboratori. Atribuţiile infracţionale ale fiecăruia au fost determinate în mod precis, în sensul că Horaţiu Bălănescu şi Carp aveau ca sarcină ridicarea banilor pe teritoriul SUA şi expedierea către România. Dragoş Bălănescu şi Laurenţiu Adam aveau ca atribuţie infracţională organizarea primirii banilor în România şi a distribuirii profitului infracţional între coparticipanţi, în timp ce inculpatului Ion Turcitu i-a revenit sarcina de a coordona şi conduce grupul şi întreaga activitate a acestuia, inclusiv de a identifica furnizori de date şi informaţii rezultate din postările de vânzări fictive pe platformele de vânzări on-line”, a arătat DIICOT.
Astfel, cei care iniţial au avut doar rolul de a primi bani pe teritoriul României au racolat alte persoane care să desfăşoare această activitate. Practic, liderii grupului au căutat mereu persoane noi care să retragă sumele de bani provenite din țepele date americanilor pentru a nu deveni vulnerabili prin implicarea mult prea repetată în activităţi care lăsau urme şi dovezi evidente, precum cele desfăşurate la punctele de ridicare a banilor, unde trebuiau să-şi folosească actele de identitate, existau camere de supraveghere, se întocmeau şi se eliberau documente scrise. Totodată, era dorinţa de a ridica sume cât mai multe de bani, ceea ce se împiedica de impunerea unor limite de sume tranzacţionate, cât şi de imposibilitatea fizică de a acoperi oferta infracţională printr-un număr redus de persoane implicate. „Pe de altă parte, a apărut necesitatea ca sumele ridicate în diferite puncte pe teritoriul României să fie expediate către diferiţii beneficiari, participanţi la comiterea infracţiunilor, ceea ce, din cauza valorilor mari şi a imposibilităţii de a justifica în mod rezonabil asemenea sume (dat fiind faptul că inculpaţii erau, în marea lor majoritate, studenţi proveniţi din familii de condiţie materială medie, fără slujbe care să le asigure asemenea venituri), reprezenta din nou o vulnerabilitate”, mai susțin procurorii DIICOT. Stomatologul reșițean Laurenţiu Adam a implicat în acest scop în activitatea infracţională opt tineri, aceștia retrăgând pentru el sume foarte mari de bani.
Frații Bălănescu, Ion Turcitu, Constantin-Romeo Iovan-Mic, Laurenţiu Adam, Florian-Ciprian Crangă și Ilie Bărbulescu au făcut parte din eşalonul celor care obţineau datele privind postările frauduloase pe Ebay chiar de la autorii acestor postări, iar în sistemele informatice ale unora dintre ei au fost identificate date informatice specifice comiterii unor astfel de infracţiuni. Unii dintre inculpaţi au intermediat obţinerea de documente de identitate false de către persoanele care au ridicat sumele de bani pe teritoriul SUA. Ceilalţi inculpaţi, care s-au ocupat cu ridicarea efectivă a banilor expediaţi prin serviciile de transfer de bani, probatoriul a pus în evidenţă faptul că au perceput că sumele proveneau din infracţiuni de înşelăciune comise pe Internet, fără a exista dovezi în sensul că au cunoscut şi mecanismul tehnic presupus de aducerea la bun sfârşit a unor asemenea fapte.