Din Caraş-Severin, pentru toţi sârbii din România. Care sunt prioritățile deputatului Ognjan Krstici în Parlamentul României?

Cei peste 18.000 de etnici sârbi din România vor fi reprezentați, în legislatura 2020-2024, de către Ognjan Krstici, președintele Uniunii Sârbilor. Proaspătul deputat a dat de înțeles că se va apleca asupra celor mai stringente probleme ale minorității pe care o reprezintă, totul pentru a împiedica pierderea culturii, a tradițiilor și obiceiurilor, dar mai ales a limbii sârbe.

Referitor la modul în care s-a derulat campania electorală în contextul epidemiologic, dar mai ales care este pragul electoral pentru minorități, politicianul din Caraș-Severin a ținut să facă următoarele precizări pentru expressdebanat.ro:

„După cum bine știți, a fost o campanie inedită, nu doar pentru minorități, ci pentru toți aspiranții la un fotoliu în Parlamentul României, din cauza noului coronavirus. De obicei, noi nu facem campanie înaintea alegerilor. Campaniile noastre se derulează de-a lungul anilor în care activăm, mai bine zis, munca ultimilor patru ani reprezintă cartea de vizită a celui care își dorește să ocupe un fotoliu în Parlament. Legat de pragul electoral al minorităților, o parte din mass-media a prezentat câteva aspecte în mod eronat. Există și aici un prag electoral reglementat de legea electorală. O particularitate a candidaturilor organizațiilor minorităților naționale este faptul că noi ne înscriem la nivel național, în toate circumscripţiile electorale din țară și din diaspora. Aceasta este o particularitate de care beneficiază organizațiile minorităților. Fiecare minoritate își desemnează un candidat, iar înscrierile au loc la BEC. Pragul electoral pentru minorități se calculează în baza unui coeficient care se determină în funcție de numărul de alegători sau de numărul de voturi valabil exprimate la nivel național. Cu ocazia ciclului electoral de la sfârșitul lui 2020, acest prag a fost de 5% din numărul de alegători care și-au exprimat această opțiune. Uniunea Sârbilor își alege delegatul, prin vot, în cadrul Adunării Generale”.

Elemente-cheie ale proiectului de reprezentare a minorității sârbe

Deputatul a identificat trei direcții de acțiune care converg spre un singur rezultat: păstrarea identității naționale și a valorilor tradiționale ale sârbilor din România.

„Noi suntem angajați politic prin participarea la actul care se desfășoară în Parlament în ceea ce privește legislația, dar și vizavi de punerea pe tapet și discutarea legilor care sunt universal valabile, deși Uniunea Sârbilor este o organizație apolitică. Într-adevăr, fiecare minoritate își are particularitățile ei, dar în ceea ce ne privește, avem câteva priorități. Vorbim, în primul rând, despre învățământul în limba maternă care trebuie, mai mult ca oricând, sprijinit. Există un cadru legislativ, dar acesta trebuie adaptat la noile condiții din România. Ne confruntăm cu un număr tot mai mic de elevi, situație regăsită în cadrul tuturor minorităților care au un istoric în învățământul și în educația în limba maternă. În al doilea rând, patrimoniul religios pe care comunitatea sârbă îl are trebuie conservat și păstrat. Pe acest segment, avem câteva proiecte în derulare și care vor continua datorită sprijinului Ministerului Culturii. Ne interesează de asemenea tot ceea ce înseamnă cultură pentru o limbă minoritară. Noi suntem parte din acest areal universal cultural românesc și aportul în această diversitate pe care o oferă minoritățile contribuie la un întreg armonios, fapt care se traduce prin cultură românească în general. România este recunoscută pentru drepturile pe care le oferă minorităților și nu putem decât să aducem cuvinte de laudă în acest sens, dar există elemente care trebuie schimbate s-au unde trebuie acționat raportat la condițiile actuale. Ca atare, învățământul, religia și cultura reprezintă elementele strategice în actuala legislatură. Aici vorbim despre toate minoritățile și eu sper că va fi o unitate. Grupul parlamentar al minorităților numără în momentul de față 18 membri. Îmi doresc ca, împreună, să putem rezolva aceste probleme particulare. Sigur, nu suntem exonerați și de la celelalte probleme care sunt legate de viața cotidiană a României. Consider că suntem un factor de stabilitate în această lume destul de variată a politicii românești. Vom încerca să fim alături de colegi, în sprijinul dezvoltării României într-un sens și într-o direcție care să permită tuturor o speranță în mai bine”.

Cine este Ognjan Krstici?

Actualul reprezentant al sârbilor în Parlamentul României s-a născut în satul Belobreșca (comuna Pojejena), județul Caraș-Severin, acolo unde a urmat atât cursurile școlii primare, cât și cele ale școlii gimnaziale. Odată cu finalizarea ciclului gimnazial, Krstici ajunge în orașul de pe Bega, urmând, mai întâi, cursurile Liceului Teoretic „Dositei Obradovici”, apoi cele ale Facultății de Mecanică în cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” Timișoara. După finalizarea studiilor, bănățeanul pleacă în cariera profesională desfășurându-și activitatea la Bursa de Mărfuri Timișoara, apoi devine director în cadrul Uzinelor Textile Timișoara. Activitatea în cadrul Uniunii Sârbilor începe chiar din momentul înființării (1990), Krstici implicându-se în activitatea cultural-artistică a ansamblului „Mladost”. În perioada 2002-2004 obține primul mandat în calitate de președinte al Uniunii Sârbilor din România, titulatură pe care a redobândit-o din 2012 până în prezent.