Din 2019, participanţii la Pilonul II de pensii se pot retrage voluntar din acesta. Ei vor rămâne însă doar cu pensia de la stat…

După doi ani de încercări, actuala Coaliție de guvernare mai are de așteptat cel mult un an pentru a pune mâna pe banii din Pilonul II de pensii – sistemul de pensii administrat privat, bani colectați și înmulțiți timp de aproape 11 ani, banii de zile negre pentru viitori pensionari.

Primele idei despre naționalizarea Pilonului II de pensii au apărut acum câțiva ani. La 23 mai 2018, Victor Ponta a confirmat zvonurile într-o conferință de presă că, în timpul Guvernării sale (mai 2012 – noiembrie 2015), i-a fost prezentată această variantă, potrivit Mediafax.

Mediul de business nu s-a arătat surprins de această declarație. De altfel, imediat după alegerile din decembrie 2016, discuțiile despre situația Pilonului II de pensii s-au întețit. Nivelul contribuției trebuia să ajungă la 6% încă din ianuarie 2016, dar a fost menținut la nivelul de 5,1%. Ulterior, pe parcursul anului trecut, știrile despre naționalizarea sau desființarea Pilonului II de pensii au devenit tot mai frecvente.

La 29 iunie 2017, Ionuț Mișa a declarat, după audierile pentru funcția de ministru al Finanțelor Publice, că Pilonul II de pensii va dispărea. Declarațiile lui Mișa au fost imediat contrazise de liderul PSD și de alți membri ai PSD. În schimb, în timpul mandatului lui Mișa, a fost adoptată Revoluția Fiscală (split TVA și reintroducerea supraaccizei la carburanți etc.), iar ministrul a fost tot mai rar apariție publică. Mișa s-a remarcat însă prin faptul că, pentru a ține deficitul bugetar la sub 3% din PIB, a emis un ordin de ministru, în ultimele zile ale lunii decembrie 2017, prin care a oprit plățile de la buget.

La data de 18 aprilie, Dragnea a susţinut, din nou, că nu se are în vedere naţionalizarea Pilonului II de pensii, iar cei care au cotizat nu vor pierde la pensie.

La data de 19 aprilie, Călin Popescu-Tăriceanu afirma că ALDE susține varianta prin care să se poată opta doar pentru Pilonul I.

Cea mai vehementă declarație contra zvonurilor privind naționalizarea Pilonului II de pensii a făcut-o, la 16 mai, Liviu Dragnea, care la întrebarea dacă se lucrează la un proiect pentru contribuții zero la Pilonul II de pensii a răspuns: „Este o prostie și o minciună. Asta ca să nu complicăm mult răspunsul.”

În schimb, a doua zi, a apărut, în media, Programul legislativ al Guvernului pentru 2018, care includea printre prioritățile legislative un „proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, conform căruia, în perioada 1 iulie – 31 decembrie, contribuțiile aferente acestuia vor fi suspendate. Pentru a contracara această decizie, în aceeași zi, într-un apel nemaiîntâlnit, întreg mediul de business s-a declarat în favoarea Pilonului II de pensii.

După o nouă furtună mediatică, în cursul căreia a reieșit că propunerea legislativă venise la Comisia de Prognoză, la 21 mai, liderul PSD a admis posibilitatea unei suspendări temporare a plăților către Pilonul II, pe care l-a catalogat „o chestiune financiar-contabilă”.

La 22 mai, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, întrebat despre propunerea de a suspenda contribuțiile la Pilonul II de pensii între iulie și decembrie 2018, a susținut că „este o aberație, o știre falsă”. În schimb, într-un document al Comisiei Europene din data de 23 mai se scria că Guvernul României „are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii” și că „potrivit declaraţiilor publice, Guvernul intenţionează să facă transferurile către Pilonul 2 opţionale şi să ia o decizie până la sfârşitul lunii iunie 2018, după consultarea cu părţile interesate”.

Aceste transferuri se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei anual (aproximativ 1,5 miliarde de euro; 0,8% din PIB). O astfel de măsură ar reduce deficitul fiscal pe termen scurt. În orice caz, câştigul fiscal s-ar risipi, pe termen lung, deoarece contribuţiile sociale deviate de la Pilonul II ar fi însoţite de o obligaţie de a plăti pensii pentru limită de vârstă în viitor.

La 4 iunie, premierul Viorica Dăncilă a negat că ar există un proiect privind Pilonul II de pensii și a subliniat că „Pilonul II nu se va desființa”. În aceeași zi, președintele PSD a spus că „subiectul nu este de actualitate”, că „este o campanie susținută de anumite societăți care au interese” și că „o să vă spun când se întâmplă”.

Cu toate acestea, la data de 10 august, fostul ministru al Muncii a susținut, în cadrul unor declarații de presă, că este normal ca CNAS să încaseze o parte de cel puțin 0,5% din comisionul de administrare de 2,5% încasat de fondurile de administrare a Pilonului II de pensii, deoarece Casa colectează banii.

Surpriza „plăcută” a fost anunțată în 18 decembrie, într-o conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor, care a prezentat proiectul unei Ordonanțe de Urgență ce urma să includă mai multe modificări: comisionul de administrare va redus de la 2,5% la 1%, din care jumătate va reveni CNAS; capitalul social al fondurilor va fi majorat în funcție de valoarea activelor gestionate – creștere estimată de fonduri la 800 de milioane de euro pentru prima jumătate a anului viitor; cei care au contribuit minimum cinci ani se vor putea retrage contra unui comision de 2% din valoarea activelor retrase.

Această din urmă prevedere a fost eliminată din OUG adoptată de Guvern la 21 decembrie, care a devenit OUG nr. 114/2018, publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2018. În ceea ce privește Pilonul II de pensii, noul act normativ modifică Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Mai exact, din 2019, participanții la Pilonul II de pensii se pot retrage voluntar din acesta și să rămână doar cu pensia de la stat.

„O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de cinci ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute, până la data transferului, rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensie privată”, se subliniază în actul normativ citat. În plus, după aderare sau repartizare, participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii și nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensie privată, decât la cererea expresă a acestora.

Altă prevedere echivalează cu o naționalizare, în condițiile în care majorează semnificativ nevoia de capital. Mai exact, administratorii de fonduri de pensii private vor trebui să-și ajusteze capitalul în funcție de valoarea contribuțiilor pe care le administrează, de anul viitor, arată OUG nr. 114/2018.

Administratorii de fonduri de pensii administrate privat trebuie să verse 50% din noul capital social minim până la data de 30 iunie 2019, iar diferenţa de capital social minim, de 50%, până la data de 31 decembrie 2019.

Cerința minimă de capital actuală este de cel mult 4 milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naționale a României (BNR), la data constituirii. Astfel, analizele arată că, cumulat, cei șapte administratori de fonduri vor trebui să majoreze capitalul social cu 800 de milioane de euro, până la mijlocul anului viitor.