Liberalul Marilen Pirtea e de părere că învățământul universitar românesc trebuie să se adapteze la piața tot mai dinamică a muncii, în contextul unei Revoluții industriale la nivel global, a patra din punct de vedere istoric. Liberalul consideră că actualul Guvern nu ține cont de aceste aspecte.
Vicepreședintele Camerei Deputaților consideră că actuala putere are preocupări lipsite de orizont. „Preocupările fără orizont pe care le au astăzi guvernanții în domeniul educației arată o dinamică foarte lentă, chiar o viziune învechită a mediului administrativ și politic, cel care propune și adoptă cele mai importante politici publice din educație. În acest context, mediul de afaceri, experții în economie și consultanții de talie internațională, mai mulți specialiști aduc abordări noi și relevante despre cum se poate adapta educația în circuitul contemporan al cercetării și economiei reale. Un studiu deosebit de valoros, realizat de compania de consultanță Deloitte, în asociere cu Global Business Coalition for Education, arată în ce măsură viitorul este fluid și are un grad mare de incertitudine, pentru o pondere semnificativă a tinerilor, în plan internațional. Studiul arată că, până în anul 2030, mai mult de jumătate din cei 1,8 miliarde de tineri din întreaga lume, cu vârste cuprinse astăzi între 15 şi 29 de ani, nu vor avea aptitudinile sau calificările necesare pentru a participa activ în câmpul muncii”, consideră Pirtea.
Rectorul UVT este de părere că piața muncii se va schimba foarte mult în următorii ani, iar marile universități trebuie să se adapteze. „Într-adevăr, este de așteptat ca a patra revoluție industrială să schimbe radical activitățile muncii umane și categoriile de job-uri ale viitorului. Industria 4.0 pare să fie o mare provocare pentru învățământul public românesc, obligându-l să-și deschidă programele către realitățile contemporane. Autorii studiului amintit consemnează că Industria 4.0 va recurge la factori educaționali și centre de pregătire care pot să țină pasul cu nevoia de formare profesională continuă. Prin urmare, și universitățile de prestigiu din România, centrele universitare puternice, așa cum sunt cele din București, Timișoara, Cluj și Iași vor cunoaște din plin transformări și adaptări ale conținuturilor și formelor specializărilor pe care le oferă, pentru ca să tindă spre programe de formare permanentă, realizate în parteneriat cu mediul antreprenorial, nu doar spre cele de formare inițială”, explică deputatul.
Practic, studenții vor trebuie să fie tot mai pregătiți pentru adaptarea continuă pe piața forței de muncă. „Universitățile de top din România se află acum înaintea unui mare salt de adaptare la setul de cerințe considerate esențiale pentru viitorii angajați din economiile Industriei 4.0. Cele patru variabile fundamentale ce vor defini adaptabilitatea viitorilor absolvenți la nevoile Industriei 4.0 devin tot mai importante pentru universitățile viitorului. Este vorba de extinderea sferei deprinderilor și abilităților rezultate din pregătirea universitară de bază, adică de abilităţile «soft» și cele tehnice, precum şi de cele antreprenoriale, completate de atitudinile orientate spre învăţarea continuă, pe tot parcursul vieţii. Pregătirea universitară nu se va detașa de formarea abilităților tehnice, dimpotrivă, le va aprofunda, însă le va integra în alt mod în sfera informațiilor și abilităților profesionale ale noilor absolvenți. Abilitățile vor fi mult mai scalabile și pregătite să fie permanent completate prin pregătire și formare continuă, pentru a determina competențe și calificări dinamice, tot mai mult cerute de Industria 4.0. Această adaptabilitate continuă a absolvenților, respectiv a tinerilor angajați este obiectivul Partidului Național Liberal pe termen lung”, a concluzionat Marilen Pirtea.