Deputatul cărășean Ion Spânu a semnat și el proiectul de modificare a Codului Penal!

Deputatul Cătălin Rădulescu, susținut de 38 parlamentari printre care se află și deputatul PSD de Caraș-Severin, Ion Spânu, a inițiat un proiect pentru modificarea codurilor penale, fiind propuse mai multe schimbări, cele mai controversate fiind cele referitoare la pragul de 200.000 euro pentru abuzul în serviciu și nepedepsirea infracțiunilor comise dacă se obțin foloase necuvenite pentru altul.

Potrivit propunerii, luarea de mită (art 289 CP) ar urma să fie “fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri” și “se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”. Faţă de forma în vigoare, scade limita inferioară a pedepsei (de la 3 ani la 1 an) şi dispare sintagma „sau pentru altul”.

De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea de dare de mită (art. 290 CP), pedepsele ar urma să scadă, propunându-se limite de la 6 luni la 5 ani, în loc 2 – 7 ani.

La fel ca la luarea de mită, traficul de influenţă (art. 291) săvârşit „pentru altul” ar urma să nu se pedepsească. În celelalte cazuri, când este „pentru sine”, fapta ar urma să se pedepsească cu închisoarea de la 1 la 5 ani. În varianta în vigoare, acesta prevede că se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Aceleași modificări sunt propuse și în cazul infracțiunii de cumpărare de influență: este clarificată noțiunea de foloase, adăugându-se “materiale”, dispar formulările “pentru altul” și “indirect” și ar urma să se pedepasească cu închisoarea de la 1 la 5 ani, față de 2-7 ani cum este în prezent.

„Cu privire la modificarea art.289, art. 290, art.291 şi art.292 considerăm că ar trebui clasificate ca materiale foloasele care determină săvârşirea infracţiunii. Noţiunea de foloase este extrem de largă lăsându-se astfel o oportunitate de abuz din partea organelor abilitate în cercetarea şi sancţionarea acestor infracţiuni”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, Rădulescu propune și abrogarea alineatului 2 al articolului 292, care stabileşte că „făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”. Totodată, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunț: „Denunțul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunțătorul a aflat despre săvârșirea faptei, cu excepția infracțiunilor contra persoanei și a infracțiunilor contra securității naționale. Dacă denunțătorul nu denunță fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunțul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ.

Ar urma să fie abrogat și articolul 299 referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, parlamentarii PSD considerând că „noţiunea de favoruri sexuale este o noţiune care nu poate fi determinată precis”.

În ceea ce privește modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, inițiatorii consideră că aplicarea unei sancțiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârșită într-o formă gravă, și anume când fapta a cauzat o pagubă materială substanțială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro. Este de reținut că în OUG 13, adoptată de către Guvernul Grindeanu în toiul nopții, acest prag a fost stabilit de Guvern la 200.000 de lei, nu de euro!

„Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea legii și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, potrivit textului legislativ.

În proiectul legislativ mai apare și o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, inițiatorul a adăugat două noi alineate:

„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu;

(3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.

În ceea ce privește Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, ar urma să fie modificat articolul 111, care se referă la modul de audiere a persoanei vătămate.

„În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audio-video”, potrivit textului legislativ. Forma actuală prevede că în cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audio-video, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoană vătămată a solicitat această în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.

Totodată, se propune și modificarea art. 202, privind „Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive”.

„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”, potrivit formei actuale a legii.

Ca urmare a propunerii PSD, va fi eliminată sintagma „suspiciunea rezonabilă” adică va fi mult mai greu să dispui arestarea preventivă sau controlul judiciar pentru o persoană dacă aceasta nu a fost prinsă în flagrant!

Un ultim articol completat este 294, care conţine reglementări generale privind sesizarea organelor de urmărire penală. „Soluționarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor”, prevede noul alineat.

Semnatarii argumentează, în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislației noastre cu practica CEDO în materie.

Propunerea legislativă este susțină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputații Liviu Pleșoianu, Andreea Cosma și deputatul de Caraș-Severin, Ion Spânu. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaților fiind for decizional.

Din păcate, deși am încercat să aflăm argumentele deputatului Ion Spânu pentru aceste propuneri legislative, acesta a fost imposibil de contactat.

• Tweet
• Pin It