Decizii de ultim moment pentru interceptările din anchete. Ce se pune la cale?

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a participat la bilanţul Curţii de Apel şi, întrebată fiind de jurnalişti despre situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale, a spus că sunt semnale „că va fi o decizie maximală” a Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte interceptările.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, spune că are şi soluţia: Guvernul va promova o ordonanţă de urgenţă care să prevadă că infrastructura pentru interceptări poate fi utilizată de poliţişti şi procurori, adăugând: „singura soluţie e să folosim infrastructura asigurându-ne că personalul e abilitat de a face cercetare penală”.

„Suntem în situaţia în care încă nu avem o decizie a Curţii Constituţionale. Avem un comunicat de presă şi avem semnale că va fi o decizie maximală. Ceea ce poate şi trebuie Guvernul să facă este ceea ce am spus acum o săptămână. România nu îşi permite să aibă niciun fel de hiatus în momentul când această decizie a CCR se citeşte în plenul Curţii, se publică şi momentul în care se adoptă un act legislativ. Eu, ca ministru, alături de toată societatea, plec de la premisa că o decizie a CCR trebuie respectată, însă pe de altă parte promovez o ordonanţă de urgenţă, care este un act cu putere de lege şi este singura modalitate prin care putem să ne asigurăm că o astfel de sincopă între momentul adoptării deciziei şi al punerii în acord a normei cu cerinţa CCR se realizează. Asta am să fac, am discutat deja cu reprezentanţii parchetelor, cu Ministerul Public, în general, pentru că aş dori să precizez că nu DNA este afectată cu precădere, ci şi DIICOT şi parchetele”, a declarat ministrul Justiţiei.

Raluca Prună a spus că Ministerul Public este chiar mai afectat decât DNA şi că este necesară o dezbatere publică.

„Plec de la premisa că întreg Ministerul Public este afectat, de aceea am avut discuţii inclusiv cu procurorii-şefi de la DNA şi DIICOT, cu SRI, pentru că SRI are această infrastructură. Eu mă aştept să urmeze o dezbatere de societate, societatea trebuie să decidă dacă poate, dacă are mijloacele financiare, pe care noi le estimăm la în jur de un miliard de euro, resursele financiare pentru a duplica această infrastructură sau dacă nu cumva se poate folosi în continuare această infrastructură care există la acest moment în cadrul SRI. Noi anticipăm ce va spune CCR şi încercăm să ajustăm. Nu pot face mai multe comentarii, pentru că nu avem o decizie a Curţii”, a declarat Prună.

Ministrul a afirmat că în ordonanţa de urgenţă se va prevedea că poliţiştii şi procurorii vor putea face interceptări.

„Importantă nu este infrastructura, ci important este cine o foloseşte. Evident că aceasta este soluţia care va fi avută în ordonanţa de urgenţă, pentru că o asemenea infrastructură, chiar dacă am avea un miliard de euro, nu am putea să o cumpărăm în 24 de ore. Aceasta va fi soluţia tranzitorie pentru a răspunde unei situaţii de maximă urgenţă, urmând să avem o dezbatere de societate. Suntem obligaţi şi o vom face, este singura soluţie, să folosim infrastructura asigurându-ne că personalul este abilitat de a face cercetare penală”.

Curtea Constituţională a decis, la jumătatea lunii februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de „alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională. Decizia nu a fost motivată deocamdată.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara că, după ce decizia CCR privind instituţia care poate face interceptări va fi publicată în Monitorul Oficial, Direcţia Naţională Anticorupţie se va regăsi în situaţia în care să întărească Serviciul Tehnic prin suplimentarea personalului, dar şi a tehnicii de interceptare.

• Tweet
• Pin It