Datoriile școlilor la furnizorul de gaz, aruncate în curtea Primăriei Reșița. „Să se implice cu responsabilitate!”

Inspectorul școlar general Marius Cornici a simțit nevoia să se revolte în fața nemulțumirilor primarului Nelu Popa legate de proasta gestionare a banilor în școlile reșițene. Administrația locală este obligată prin lege să susțină educația, „chiar dacă responsabilitatea pentru gestionarea bugetului fiecărei unități de învățământ revine Consiliului de Administrație și directorului”, spune Cornici. Practic, să acopere datoriile create… și să tacă?!

Deși nu contestă faptul că diferența dintre salariile încasate de profesori și banii alocați pentru cheltuieli materiale este colosală, șeful ISJ Caraș-Severin face trimitere la lege și spune că derapajul despre care vorbește primarul Popa a pornit din anul 2011. „Legea educației naționale, Legea 1/2011, așa cum a fost gândită de guvernul PDL și promovată de dl. ministru Funeriu, a presupus realizarea unei reforme globale care a afectat întreg sistemul educativ, prin delegarea unor competenţe de decizie sporite în direcţia şcolii, a partenerilor sociali şi economici, pierzându-se însă din vedere și implementarea unor politici de dezvoltare locală coerentă şi solidă, în măsură să încurajeze descentralizarea sistemului de învăţământ. S-a introdus conceptul de finanțare de bază a școlilor, care rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi”, transmite Cornici.

Primarul Popa, arătat cu degetul pentru numărul mic de elevi

Inspectorul școlar general nu reușește să omită aspectul politic al problemei, făcând trimitere atât la realizările primarului Popa, cât și la sloganul folosit de acesta în campania din 2016 – Deschide Reșița: „Din nefericire, în Reșița, «oraș deschis» de către dl. primar Popa, populația descrește pe an ce trece din cauza lipsei locurilor de muncă și a scăderii nivelului de trai. Implicit, scade și numărul elevilor, ceea ce produce efecte negative în managementul financiar al unităților de învățământ”.

Marius Cornici îl contrazice pe Nelu Popa și în ceea ce privește stagnarea banilor alocați la capitolul „cost per elev”, considerând că este o „vădită desconsiderare pentru personalul din școli (didactic, auxiliar, nedidactic)” afirmația potrivit căreia mărirea salariilor ar fi factorul care determină un dezechilibru în bugetul unităților de învățământ: „precizez că prin HG nr. 169/2019 a fost modificată și completată HG nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preșcolar. Spre exemplu, dacă pentru anul 2013, valoarea costului standard pentru coeficientul 1, corespunzător costului standard per elev din învățământul gimnazial din mediul urban, a fost de 2.420 lei, în anul 2019 valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 5.384 lei”.

CITEȘTE ȘI: „Să vină Dăncilă să plătească gazul!” Primarul Reșiței, sătul de directori incompetenți în unitățile școlare

Șeful educației cărășene subliniază că autoritățile locale trebuie să se implice în bunul mers al lucrurilor, „chiar dacă responsabilitatea pentru gestionarea bugetului fiecărei unități de învățământ revine Consiliului de Administrație și directorului”. Totodată, i se pare nepotrivită luarea în calcul a datoriilor înregistrate de unitățile de învățământ, atât timp cât unele școli au mai multe corpuri de clădire pe care trebuie să le încălzească, fiind vorba implicit de costuri mai mari.

„Unitățile de învățământ din Reșița, puse la colț de dl. primar Popa prin realizarea «topului datornicilor», sunt unități mari, care întâmpină dificultăți în funcție de profil, având în administrare și internate, cantine, săli de sport. Nu se poate compara situația de la «Traian Lalescu» care nu are atâtea corpuri de clădiri, care au clase cu efective între 28 – 32 elevi, cu situația de la licee tehnologice ori alte școli. Învățământul profesional, dual, funcționează și pe grupe (de 10 elevi/14 elevi) cu calificări diferite și costuri aferente. Liceul «Traian Lalescu» având și școală postliceală, cu locuri cu plată, are venituri consistente la extrabuget”.

Primăria cere, dar nu dă…?

O altă explicație pentru diferențele de datorii înregistrate de unitățile școlare este, în opinia lui Cornici, tot o vină a Primăriei Reșița, care nu dorește să investească în centrale proprii, ci menține în funcțiune centralele termice vechi, care generează costuri imense. Ba mai mult, inspectorul școlar general vorbește despre rea voință din partea administrației locale. „Demersurile «managerilor neperformanți/incompetenți”, pe lângă Primăria Reșița, de a fi înlocuite aceste puncte cu centrale proprii s-au blocat de răspunsurile reprezentanților Primăriei, că aceste puncte termice nu au fost amortizate și nu pot fi scoase din uz și înlocuite. De aceea, consider că administrația locală trebuie să sprijine buna funcționare a acestora, prin alocarea de finanțare complementară, conform Legii 1/2011 și prin consilierea directorilor, care au încheiat în sensul administrării școlii, gestionării patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi băneşti ale acesteia contract de management administrativ-financiar cu Primăria Reșița”.

Deși primarul Popa a refuzat, în conferința de presă, să vorbească despre culoarea politică a directorilor pe care îi consideră incompetenți, Marius Cornici îi atrage atenția: „Dincolo de culoarea politică, toți actorii sociali și instituțiile reprezentative din Reșița au datoria, legală și morală, să se implice cu responsabilitate în înțelegerea și rezolvarea dificultăților cu care se confruntă unitățile de învățământ în care învață copiii noștri, generațiile viitoare”.

• Tweet
• Pin It