Dansuri pe muchie de cuţit

Românii au avut o satisfacţie. După ce USL-ul a câştigat alegerile din 9 decembrie 2012, anunţul ferm al primului-ministru Victor Ponta a venit ca un balsam, ca un fel de alifie de gălbenele peste o rană mai veche. UDMR-ul nu va face parte din guvern. De atunci au fost cooptaţi nişte consilieri unguri şi tonul s-a mai îndulcit, până la a ajunge, doar după un singur an, la unul greţos de-a binelea. Am fost martor la scârboşenia asta zilele trecute, când s-a desfăşurat congresul UDMR. Congres la care au ţinut să participe toţi şmecherii din ţara asta, plus câţiva oficiali de la Budapesta, ceea ce i-a făcut pe UDMR-işti să ţopăie de fericire şi să le mărească tupeul până la cer. Cu atât mai mult, cu cât atât Ponta, cât şi şeful Senatului, viitorul preşedinte al României care va să zică, s-au dedat la giumbuşlucuri cromatice, ca nişte copii autişti, care văd prima dată culorile galben, portocaliu şi roşu. În acelaşi ton săltăreţ, încurajaţi de jocul cretinoid, ungurii îşi anunţă priorităţile. Articolul 1 din Constituţie, care trebuie aruncat la gunoi, bineînţeles nu tot, ci partea care îi deranjează, legea minorităţilor, regionalizarea pe criterii etnice şi alte multe drepturi, mai ales autonomia teritorială etc. Ca într-o glumă, cum s-ar zice, pe şest, dar un prilej excelent, acela al veseliei prefăcute a PNL-PSD, prin reprezentanţii lor de vârf. Apoi, şefii UDMR-işti, încurajaţi de atmosfera de nuntă, în timp ce se strigă darul, au ieşit pe toate posturile şi au început să se laude cu seriozitatea lor, cu aportul lor decisiv la construcţia unei Românii moderne, integrată în Uniunea Europeană şi în NATO, în rândul ţărilor civilizate etc., etc., de te cuprinde furia că o asemenea forţă nu e la guvernare. Dar lucrurile se pot remedia, ne dă de înţeles domnul Ponta, greşeala recunoscută e pe jumătate iertată şi, în perspectiva ruperii USL-ului, poate fi iute reparată. Cam în cheia asta am descifrat scălâmbăielile pesediste şi peneliste de la Congres. E bun şi UDMR-ul în caz de forţă majoră, să-l punem deoparte pentru mai târziu. Mai găsim noi nişte minorităţi şi alte resturi, tot încropim de o majoritate în Parlament, pentru a guverna singuri. Contabilitate simplă şi cât se poate de eficientă. Acum, întrebarea care mai rămâne e cine pe cine păcăleşte. Noi pe unguri sau ungurii pe noi. Pentru ei e cel mai prielnic moment. Modificarea Constituţiei şi regionalizarea. Mai presari şi un pic de şantaj şi reţeta e gata. De-aia spun că Ponta face un joc deosebit de periculos şi ar trebui să caşte ochii cât cepele. Vorbim de PSD, pentru că PNL-ul are alte priorităţi. Să-şi dea oamenii afară. Ieri a fost rândul lui Chiliman şi al doamnei Tuşa.