Dacă dragoste nu am, nimic nu sunt

…spunea Apostolul Pavel în scrisorile sale înspre corinteni. Știți bine, cei ce mă citiți, că nu sunt un habotnic, dar spuneți-mi reguli de conviețuire socială deasupra celor scrise în cărțile sfinte. Să luăm și să analizăm ce se întâmplă cu noi în ultima vreme. Dacă președintele, premierul și parlamentarii și-ar iubi poporul, am avea oare de-a face cu toate mizeriile ce ni se întâmplă zi de zi? Oare, dacă aleșii și-ar iubi poporul, am mai avea de-a face cu sărăcie, lipsă de educație, injustiție? Cine sunt ei, de ce îi legitimăm prin voturile noastre, de unde ne vine vălul negru peste ochi? Până acum am scris despre cei ce ne conduc. Dar în condițiile actuale nu pot să nu mă refer și la cei ce pe care nevoia i-a trimis în Occident. Au trăit binișor, și-au ajutat familiile cu atât cât au putut și ei, ceva sute de euro lunar trimise în țară. Și acum, ce faceți dragilor, veniți peste ai voștri cu virusul? Nu-i iubiți pe toți, este de înțeles. Dar nu vă iubiți părinții, copiii, neamurile? Nu este un capăt de țară. Stați 14 zile izolați. Chiar este atât de greu? Ajungem într-un magazin de ăsta mare. Se cumpără în draci făină, spirt și hârtie igienică. Plus altele. Tu, egoistule, din moment ce ni se spune că aprovizionarea nu este o problemă, de ce nu îi lași și boșorogului de lângă tine șansa de a cumpăra o pâine, două? Mergi mâine și cumperi altă pâine. El, boșorogul, poate mai iese la cumpărături peste trei, patru zile. Fără să conștientizezi, mușcând din pâinea ce i-ai luat-o din față, muști din neputința și din zilele lui. Da, ești în putere și îți hrănești familia. În același timp, părinții tăi, boșorogi la rândul lor, sunt umiliți de unul ca tine. De aceea revin și vă aduc aminte că dacă dragoste nu am nimic nu sunt.

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/