De când cei din Sănătate au anunțat că în România sunt 16 milioane de persoane eligibile pentru vaccinare anti-COVID, adică persoane care au împlinit 16 ani, mulți s-au întrebat de unde diferența dintre acest număr și cei 18 milioane de români care apăreau pe listele de votanți în toamna și iarna anului trecut? Răspunsul e simplu: autoritățile aleg ce număr le convine!
La alegerile locale și cele parlamentare de anul trecut, pe listele cu alegători apăreau peste 18 milioane de persoane cu drept de vot. Evident, toate cu vârsta de cel puțin 18 ani. Acum, la 5 luni de la alegerile din decembrie, ne trezim că suntem doar vreo 16 milioane eligibili pentru vaccinare, deși o logică simplă spune că ar fi trebuit să fim chiar mai mulți decât la alegeri, pentru că, spre deosebire de regulile privind exercitarea dreptului la vot, pentru imunizare se includ și cei care au împlinit 16, respectiv 17 ani.
Nu mică ne-a fost mirarea când am văzut că, de fapt, autoritățile (mai precis, cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale) nu mint. Doar că… aleg adevărul care dă bine. Institutul Național de Statistică întocmește anual două situații: prima dintre ele anunță câte persoane au domiciliul din cartea de identitate pe teritoriul României, în timp ce a doua indică numărul persoanelor care locuiesc efectiv în țară 12 luni, indiferent ce domiciliu au în acte. Așa cum e firesc, primul număr este mai mare, pentru că mulți români au adresa din buletin în țară, dar muncesc peste graniță.
Dar cum românul e șmecher, cei mai șmecheri sunt cei care ne conduc. Și acum să explicăm diferența: la vot era nevoie de cât mai multe persoane, normal. I-am așteptat la vot pe toți, chiar și pe cei care muncesc în străinătate de luni bune sau pleacă periodic din țară. Așa că s-a luat în calcul populația după domiciliu. Acum, când imunizarea este în prim-plan, dar are prea puțini adepți, e firesc să se ia în calcul un număr cât se poate de mic, să pară că avem un procentaj mai mare de vaccinați, adică populația rezidentă. Așa se face că Florin Cîțu a anunțat că sunt eligibili 16 milioane de români, atâția câți locuiau efectiv pe teritoriul țării în iulie 2020, la ultima raportare.
Prin urmare, mai marii noștri o dau cum le pică bine. La fel ca la raportarea incidenței, spre exemplu, atunci când, în loc să ni se spună cât la mie dintre persoanele care trăiesc efectiv într-un județ/într-o localitate s-au infectat cu coronavirus, autoritățile aleg numărul cel mai ridicat, adică pe cel raportat la adresa din buletin, tocmai pentru ca rata de infectare să pară mai mică. Practic, ne furăm singuri căciula. Iar aleșii se bazează pe faptul că românul tace și înghite…