Vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Marilen Pirtea spune că durata impactului economic al coronavirusului se va resimți puternic până în cel de-al doilea trimestru al anului viitor. Parlamentarul invocă cel mai recent raport privind Indicatorul de Încredere Macroeconomică, întocmit de CFA România.
Potrivit sursei citate, ar fi trei linii de intervenție prin politici guvernamentale pentru ameliorarea situației. Acestea ar trebui să fie orientate către: investiții în infrastructură, educație și sănătate; investiții în tehnologie și digitalizare, în special în digitalizarea serviciilor publice și o mai bună absorbție a fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței parteneriatelor public-private.
„Evoluțiile economice din Trimestrul 2 al anului 2020 surprind cea mai amplă contracție din ultimele două decenii, dinamica PIB-ului real indicând un regres anual situat în jurul procentului de 10% (estimări rezultate din prognoze, calculate prin raportare la prețurile medii ale anului 2000). Acest regres semnificativ al PIB-ului real se datorează unei tendințe generalizate de scădere economică, manifestate în toate sectoarele economiei, cu predominanță în industrie, comerț și construcții – sectoare în care căderea producției, ca efect global, este evaluată la -40% față de valorile similare din ultimii ani”, explică deputatul liberal.
Potrivit acestuia, datele Eurostat arată că în România, comparativ cu statele UE din vecinătate, deficitul comercial se menține constant și chiar crește, în timp ce în economiile celorlalte state ale zonei noastre, Ungaria, Bulgaria, Polonia sau Cehia – deficitul comercial tinde la zero sau este în negativ – în aceste zone economice învecinate fiind înlocuit de o balanță pozitivă a exporturilor față de importuri. „Această caracteristică macroeconomică specifică economiei interne este un factor de încetinire a mecanismelor de reluare a creșterii economice în România, spre care politicile guvernamentale sunt obligate să se concentreze”, mai spune Pirtea.
Liberalul subliniază și că din cauza ponderii veniturilor totale în PIB foarte reduse, ultimul loc din UE, cu 32%, dar și a ponderii foarte mici a veniturilor din TVA în PIB, tot pe ultimul loc din UE, cu 6%, economia României nu are foarte mari șanse de redresare și reluare a creșterii fără un catalizator provenit din politicile guvernamentale, „axate pe investiții strategice, susținerea apariției locurilor de muncă de înaltă specializare, fără cercetare de înaltă performanță, bazată pe proiecte cu finanțări europene și fără investiții complexe în educație și sănătate, care pot stimula dinamicile economice pozitive”.