Discuții halucinante între consilierii județeni, în ședința comisiilor reunite în care s-au pus la punct detaliile aprobării repartizării sumelor din cote defalcate din impozitul pe venit pentru unitățile administrativ-teritoriale din județul Timiș, pe anul 2022. Consilierii Pro România au cerut Executivului explicații cu privire la principiul împărțirii acestor sume, iar la schimb, liberalii le-au vorbit despre culoarea politică a primarilor care conduc localitățile din județ.
Discuțiile au vizat repartiția cotei de 6% din impozitul de venit pentru localitățile timișene, bani care ar trebui să fie folosiți pentru programele de dezvoltare, obiectivele de investiții, fie cheltuielile de funcționare – acolo unde unitățile administrativ-teritoriale nu au fonduri pentru acestea.
Teoretic și legal, această cotă de 6% din impozitul pe venit se repartizează în mod egal, pe județe, la nivel național. „La începutul anului, odată cu aprobarea Legii bugetului, am alocat, prin hotărâre de consiliu județean, 32.994.000 lei. Pentru că la nivel național încasările au depășit această cotă, acum am primit 594.640 lei de alocat suplimentar pentru UAT-urile din județ.”, a explicat Marcel Marcu, director executiv în cadrul CJT.
Sumele trebuie repartizate până în 16 decembrie, în caz contrar se retransmit la bugetul de stat. Este motivul pentru care aleșii județeni au fost convocați într-o ședință extraordinară ca să aprobe repartizarea acestor sume (care poate fi consultată aici). Cele mai mari sume revin primăriilor Nădrag (93.000 lei) și Criciova (92.000 lei). Altele primesc sume cuprinse între 6.000 și 13 mii de lei. 60 din cele 90 de UAT-uri primesc 0 lei; între acestea – Timișoara, Lugoj sau Buziaș.
Consilierul județean Pro România Valentin Korman a vrut să afle care au fost criteriile de stabilire a sumelor care ajung la fiecare primărie.
„Noi nu am fost consultați, iar în aceste condiții, noi, grupul Pro România ne vom abține de la a vota așa ceva. Întotdeauna am discutat până la această împărțire. (…) Eu nu știu pe ce criterii le-ați împărțit în afară de culoarea politică. Văd că ai dumneavoastră au luat mai mult, ceilalți mai puțin, ne-am întors undeva la anii 2004-2008.”, a spus Valentin Korman în ședința comisiilor reunite care a precedat plenul CJT.
„Este în mod egal la dumneavoastră cu primăriile PNL.”, i-a răspuns vicepreședintele CJT, Alexandru Proteasa.
Social-democrații au fost și ei supărați.
„Cum s-au repartizat sumele? Observ că Otelec și Variaș au câte 6.000 de lei distribuiți. Noi am discutat de o altă sumă. Observ că suma repartizată către PSD e diferită față de cele pentru Pro România… S-au împărțit în mod egal pentru fiecare grup politic sau?”, a întrebat Alexadru Iovescu (PSD).
Explicația a venit tot de la vicepreședintele liberal Proteasa. „Nu este o răzbunare, este o corecție”, a spus el.
„S-a ținut cont de repartiția și cum s-a făcut în mandatul pe care l-a avut PSD. Aceeași discuție am avut-o și la începutul anului. S-a ținut cont de faptul că în mandatul precedent, primăriile PNL au primit mai puțini bani. S-a luat același procent cu care s-au primit mai puțini bani în mandatul precedent. Aceeași corecție o aplicăm și noi în continuare până la încheierea mandatului. Cu siguranță va fi nevoie de o corecție și în următorul mandat pentru că, după două mandate PSD, primăriile PNL au fost defavorizate la împărțirea banilor. (…) PSD ia un procent ceva mai micuț decât primăriile PNL. Așa e. Știți asta, doar nu este un secret. (…) Vine undeva la 5.000 de lei de comună PSD și media e undeva la 6.000. Sunt 6.000 de lei la Pro România, 5.000 de lei la PSD (…) iar la PNL este 6.000 și unpic.”
„Când faceți anumite afirmații, v-aș ruga să verificați sumele care au fost alocate municipiului Lugoj. E clar o diferențiere. Timișoarei nu i s-au alocat sume pentru că bugetul Timișoarei este de 3 ori cât cel al CJT. Municipiul Lugoj și alte comune au nevoie de un sprijin. Iar dacă vă uitați la împărțirea sumelor în mandatul 2016-2020, o să vedeți că e cap de afiș comuna Margina, o comună care are 10 sate aparținătoare și care are nevoie de sprijin financiar pentru susținerea activității. V-aș ruga să nu mai aruncați anumite cuvinte fără să aveți dovezile clare.”, a completat și Călin Dobra, fostul președinte PSD al CJT.
„Tratați grupul Pro România așa cum ne-a tratat Europa cu Schengen. Suntem un fel de grup politic de mâna a doua”
Alți doi consilieri au blamat principiul exprimat de PNL.
„E un principiu simplu românesc: cine împarte, parte-și face. E unpic o senzație de bâlci, dar nu avem algoritmi digitali. E simplu: s-a luat ponderea numărului de primării raportat la 99 și s-a înmulțit cu valoarea totală. După care a ieșit la USR suma de 26 de milioane; a fost împărțită în interiorul grupului între două primării, probabil la fel s-a gândit și la PNL. E păcat că nu avem un proiect unpic mai complicat, mai complex de distribuire, pe niște linii de proiecte, principii de dezvoltare, lucrăm încă într-un algoritm unpic desuet și strict politic. Asta e, poate la mandatul următor.”, a spus Raul Olajos (USR).
„Ne certăm cam pe praf, sumele sunt ridicol de mici, ceea ce cu adevărat e deranjat e că faptul că ne tratați pe noi cel puțin, grupul Pro România, așa cum ne-a tratat Europa cu Schengen. Suntem un fel de grup politic de mâna a doua. Nici măcar nu ne mai invitați la discuții. Dar sper că a fost doar o scăpare.”, a intervenit Elena Micicoi (Pro România).
Nu este prima dată când se întâmplă astfel la CJT. La începutul anului, într-un mod similar s-au împărțit și cei 32,9 milioane de lei către primării. Înțelegerile între grupurile politice au fost confirmate, la acea dată, de vicepreședintele USR al CJT, Cristian Moș.