Tinerii încep să consume substanțe interzise de la vârste din ce în ce mai mici, spun psihiatrii din Timișoara. Ei cer înființarea mai multor centre pentru terapie, cu programe în care să fie consiliați atât copiii, cât și părinții lor.
Ultimele statistici indicate de Virgil Enătescu, psihiatru la Clinica de Psihiatrie din Timișoara, indică faptul că un consum de substanțe psihoactive noi numite cum ar fi amfetaminele de sinteză ar avea debutul înainte de vârsta de 13 ani.
„Statisticile europene arată că în România 82% dintre tineri au declarat că au început să consume alcool înaintea vârstei de 16 ani. Ce este trist? Atunci când s-a întrebat care este consumul în ultimele 12 luni, cifra a scăzut puțin, undeva la 74%. E clar că acel consum inițial experimental ulterior a continuat, pentru că a fost prezent și în ultimele 12 luni. La fel se întâmplă și cu consumul de droguri ilicite, în sensul în care, față de 2011, evoluția este într-un trend ușor ascendent. Se pare că tinerii din România preferă consumul de cannabis, urmat de aceste noi substanțe psiho-active care sunt un amestec de ierburi cu efecte identice cu cele ale drogurilor deja cunoscute ilegale, dar al căror consum nu este reglementat din punct de vedere legal.”, a declarat psihiatrul Virgil Enătescu.
Până la 15 tineri pe săptămână ajung în cabinetele de consiliere ale specialiștilor, în Timișoara.
„De departe, consumul de alcool este cel mai frecvent pentru că este o substanță licită, cu o acceptanță culturală în România, din păcate, mare. Legat de consumul de substanțe ilicite, îmi este greu să vă spun o medie. Undeva cel puțin la 10-15 persoane pe săptămână. Ele sunt trimise mai departe către Spitalul de Psihiatrie Jebel pentru că acolo funcționează o secție de toxicomanii.”, a mai spus Virgil Enătescu.
De ce încep tinerii să testeze droguri de la 13 ani?
Izolarea de care și tinerii au avut parte în pandemia de Covid, lipsa socializării, privarea de întâlnirile cu prietenii, cu colegii și profesorii de la școală sunt câteva dintre motivele care ar putea fi de natură să îi fi împins pe copii spre consumul de substanțe.
„Probabil izolarea socială, lipsa prezenței la școală, pentru că lecțiile s-au ținut online, plictiseala, nu știu. Nu pot să îmi dau seama, dar într-adevăr s-a constatat o creștere practic pentru toate substanțele psihoactive. Pe de altă parte, este posibil ca și traficul de astfel de substanțe să fi sporit în perioada post-pandemică. Dar, nu știu dacă a crescut consumul sau mai degrabă noi conștientizăm problema consumului. (…) 13 ani este o vârstă foarte vulnerabilă. Pe de o parte este curiozitatea, pe de altă parte este poate și factorul familial. S-a observat, de exemplu, că cei care provin din familii dezorganizate sunt mult mai expuși spre consumul de droguri, dar s-au constatat și anumite caracteristici biologice în sensul în care persoanele care tolerează consumul de alcool de la început, în sensul în care a doua zi nu au o stare de mahmureală foarte intensă, sunt mai predispuse spre alcoolism. Aici ar fi cumva factorul genetic, în sensul de echipament enzimatic. (…) Sunt o serie de factori care fac acest debut al consumului să înceapă de la vârste din ce în ce mai fragede. Și poate că ar trebui mai puțin mediatizată partea de consum, ci mai mult partea de consecințe. Cred că mai multe filmulețe legate de experiențele de viață a celor care au fost consumatori ar fi mai utile.”, a mai spus Virgil Enătescu.
Medicul este unul dintre cei 6 specialiști care vor susține instruiri cu profesorii din județul Timiș înscriși în programul Preventim.
„Este foarte important să încercăm să informăm tinerii asupra consecințelor în planul sănătății fizice, mintale, dar și consecințele sociale ale consumului de substanțe. Pentru că, din păcate, probabil că tinerii nu cunosc aceste lucruri în momentul în care se apucă de un consum inițial experimental. Pe de altă parte, dorim să informăm tinerii că la ora actuală există tratamente care se adresează acestor categorii de persoane, de tineri. Tratamentul biologic doar într-o primă parte își are rostul, cea mai importantă este intervenția de tip psiho-social. Suportul familial și cel școlar sunt extrem de importante, iar conform unei recenzii ample a literaturii s-a demonstrat că informarea tinerilor asupra consecințelor a avut rol de tampon în fața tuturor factorilor de risc întâlniți.”, a explicat medicul Enătescu.
În final, psihiatrul a susținut că, în opinia sa, politicile sanitare ar trebui să ia în calcul înființarea mai multor centre specializate pe consiliere psihologică, tratament psiho-terapeutic a acestor categorii de tineri.