Constantin Diaconovici Loga, cărturarul și pedagogul de numele căruia se leagă emanciparea culturală a românilor din această provincie

Mai multe instituții de cultură din municipiul Caransebeș au organizat o manifestare dedicată marelui cărturar și pedagog Constantin Diaconovici Loga, la inițiativa Episcopiei Caransebeș.

Cu sprijinul Casei de Cultură George Suru, a Serviciului Județean al Arhivelor Naționale, al Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și al Colegiului Național C.D. Loga, a avut loc o manifestare cu titlul „Constantin Diaconovici Loga – 250 de ani de la naștere (1770-1850) și 170 de ani de la moarte (1850-2020)”.

Astfel a avut loc o slujbă de pomenire oficiată de către Episcopul Caransebeșului PS Lucian în Biserica Sf. Ioan Botezătorul, necropolă a episcopilor Caransebeșului, după care la mormântul pedagogului Constantin Diaconovici Loga au fost depuse jerbe de flori în prezența unor oficialități județene și locale.

Am pomenit astăzi pe înaintașii noștri și pe oamenii de cult și de cultură care au unit Biserica și Școala. L-am pomenit în special pe profesorul și pedagogul Constantin Diaconiovici Loga, născut în 1770 aici la Caransebeș și tot de aici a plecat spre Împărăția Cerurilor în 1850. A trăit 80 de ani și toată viața sa a închinat-o educației și formării tinerelor generații. L-am cinstit astăzi pe cel care poate fi numărat între ctitorii institutelor pedagogice și teologice în cele trei centre istorice ale culturii și spiritualității românești din țară din secolul al XIX lea: Sibiu, Arad și Caransebeș”, a declarat Episcopul Caransebeșului PS Lucian Mic.

La Galeria de artă Corneliu Baba a fost vernisată o expoziție fotodocumentară în care este prezentată legătura lui Constantin Diaconovici Loca cu școala care astăzi îi poartă numele în Caransebeș. Au ținut să rostească câteva cuvinte secretarul eparhial Casian Rușeț, managerul Casei de Cultură Ioan Cojocariu, primarul Caransebeșului Felix Borcean, directorul Direcției de Cultură Caraș-Severin, Liubița Raichici și directorul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Caraș-Severin, Ovidiu Roșu, care a prezentat și documentele din expoziție:

Diaconovici Loga studiază la Pesta Dreptul și Științele Politice, a fost traslator pentru Magistratura orașului Buda, a fost cenzor, cantor la Biserica din Pesta și învățător, profesor de limba română pentru copii românilor din Buda în anul 1808. Anul 1812 este un an de reper în cariera lui CD Loga pentru că se deschid cursurile din Arad, unde devine profesor și predă mai multe materii printre care gramatica limbii române, stilistica, dar și tipicul și cântarea bisericească și a luptat pentru educația patriotică a elevilor pentru o orientare științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă și culturală a românilor de sub ierarhia sârbească, fapt pentru care el nici nu a putut fi profesor titular fiind permanent supravegheat până în 1830 când vine la Caransebeș și a militat ca învățătura să fie predată oamenilor în limba lor. Între 1830 și 1850 el îndeplinește calitatea de director al școlilor naționale române și sârbe din granița militară a Banatului. La Caransebeş C.D. Loga a organizat învăţământul milităresc şi a primit sprijinul autorităţilor pentru întărirea şcolii datorită succesului pe care l-a avut. În timpul acesta a publicat trei cărţi bisericeşti dintre care se remarcă „Epistolariul românesc”, publicat în 1841 la Buda, care conţine şi două studii istorice importante: „Începutul organizaţiei şcoalelor preparande în Arad pentru români” şi „Despre organizaţia şcoalelor preparande din districtul milităresc”.

Cunoscutul pedagog şi scriitor Constantin Diaconovici Loga (1770-1850) aparţine generaţiei cărturarilor bănăţeni care şi-au dedicat rodnica activitate în primul rând pentru emanciparea culturală a românilor din această provincie.