Consilierul local care a lucrat la noul program de finanțare a reabilitării clădirilor istorice din Timișoara: „Să nu ne așteptăm la minuni”

Noul program al Primăriei Timișoara privind sprijinul financiar care va fi acordat pentru reabilitarea clădirilor istorice nu are cum să producă „minuni”, susține consilierul local care a lucrat la realizarea lui.

Primăria Timișoara a organizat, în această seară, o dezbatere publică pe marginea a două proiecte de hotărâre importante. Primul se referă la modul în care se va aplica taxa pe paragină, iar cel de-al doilea, la regulamentul privind acordarea sprijinului financiar pentru reabilitarea clădirilor istorice. Cel din urmă dintre proiecte prevede ca Piața Victoriei, Cetate, Iosefin, Elisabetin și Traian să fie considerate zone prioritare de intervenție în procesul de reabilitare a patrimoniului arhitectural.

Primăria a mai stabilit și că imobilele monument istoric și cele aflate în ansambluri istorice pot primi 20% din valoarea lucrărilor eligibile drept finanțare nerambursabilă, iar 80% finanțare rambursabilă în termen de zece ani, în baza unui contract de ipotecă imobiliară. Imobilele din situri istorice pot primi 50% din valoarea lucrărilor eligibile, contribuție financiară rambursabilă în termen de zece ani, în baza unui contract de finanțare, iar restul de 50% reprezintă contribuția proprie a proprietarilor din clădire.

De asemenea, municipalitatea din Timișoara a pregătit și o nouă procedură-cadru privind majorarea impozitului pe clădirile lăsate în paragină. Concret, majorarea impozitului ar urma să fie între 300 și 500%.

Printre primii care au luat cuvântul în timpul dezbaterii publice organizate online s-a numărat un timișorean care locuiește în zona Badea Cârțan. Acesta a semnalat faptul că „ansamblul urban Badea Cârțan nu se regăsește pe lista imobilelor din zonele de intervenție”. Însă a fost informat de către reprezentanții primăriei cu privire la faptul că în cursul zilei de astăzi au fost actualizate anexele la regulament, care includ și ansamblul Badea Cârțan.

De asemenea, un alt timișorean a întrebat câte clădiri istorice estimează municipalitatea că vor fi reabilitate în cadrul programului, însă nu a primit niciun răspuns concret.

„Luăm în calcul modificarea lui ori de câte ori va fi nevoie, până când el va funcționa. Dar acum să nu ne așteptăm la minuni. Cei care s-au decis și au documentațiile tehnice întocmite sau poate și autorizațiile de construcție emise să spunem că vor reuși într-un termen destul de scurt să acceseze fonduri. Dar restul vor mai avea nevoie de timp pentru proiectare și realizarea documentațiilor tehnice. Din păcate, minuni nu se pot întâmpla. Sunt 30 de ani în care mare lucru nu s-a întâmplat și trebuie să fim realiști. Nu putem să promitem acum lucruri care nu sunt posibile”, a declarat Paula Romocean, consilierul local USRPLUS care a lucrat la realizarea noului program.

Totodată, un alt timișorean a dorit să știe dacă proprietarii care au început deja lucrările de reabilitare a clădirilor istorice vor putea beneficia de sprijin financiar de la primărie, însă i s-a explicat că acest lucru nu este posibil.

Un alt timișorean, Olimpiu Porumb, care locuiește în zona Traian, a propus majorarea bugetului acestui program și i s-a explicat că sumele de bani vor fi rectificate în viitor. În acest moment, este propus un buget anual de un milion de lei.

Pe de altă parte, la dezbaterea publică a participat și Rocsana Soceanu, de meserie avocat, care locuiește într-o clădire de pe str. Mercy din Timișoara. Aceasta a semnalat faptul că asociația de proprietari a depus toate documentele necesare pentru a beneficia de finanțare pentru reabilitarea imobilului pe vechiul program al Primăriei Timișoara, iar acum regulile vor fi schimbate. „Acum, actuala administrație spune stop joc și schimbă regulile în timpul jocului”, a precizat Rocsana Soceanu. „Cred că sunteți singurii care ați îndeplinit toate regulile vechiului program, dar nu avem ce să facem, trebuie schimbate regulile”, i-a răspuns Paula Romocean.

În timpul dezbaterii publice a luat cuvântul și Ramona Pascu, arhitect și proiectant cu experiență în restaurarea clădirilor istorice, care a atras atenția asupra faptului că în județul Timiș sunt doar șapte proiectanți autorizați de Ministerul Culturii, dintre care patru specializați pe restaurarea imobilelor istorice. „Cred că numărul mic de specialiști va reduce numărul proiectelor depuse spre finanțare. Ar fi nevoie de organizarea unei sesiuni accelerate de acreditare a specialiștilor”, a precizat Ramona Pascu.

Rămâne de văzut ce modificări se vor face în cele două proiecte de hotărâri după dezbaterea de astăzi și când vor fi supuse votului în plenul Consiliului Local Timișoara.

• Tweet
• Pin It