Comunitatea romano-catolică din Caransebeș a sărbătorit Fărșangul

Fărșang la Caransebeș – prilej de distracție, socializare, joc și joacă, degustare a unor rețete tradiționale din bucătăriile gospodinelor și depănarea amintirilor din vremuri de odinioară, ca o pregătire pentru Postul Paștelui, o metaforă a omului vechi, pregătit de transformare, care pornește de la lucrurile lumești spre cele spirituale.

Biserica romano-catolică se pregătește de intrarea în Postul Paștelui, miercuri, 18 februarie, o perioadă a „confruntării tu cu tine”, o convertire, o reînnoire spirituală. Înainte de această perioadă premergătoare sărbătorilor pascale, biserica sărbătorește Fărșangul, un carnaval în care participanții se deghizează, se distrează, dansează, ca o metaforă a omului vechi, pregătit de transformare, care pornește de la lucrurile lumești spre cele spirituale.

Parohia romano-catolică din Caransebeș a sărbătorit sâmbătă, 14 februarie, Fărșangul, adulți de toate vârstele întruchipând personaje de tot felul, de la însăși Dragostea, la coana Chirița, Vrăjitoarea de inimi, fantome sau pur și simplu purtând câte o mască împodobită cu paiete și pene, amintind de faimosul Carnaval de la Veneția. Atmosfera a fost animată de muzică folclorică din Banat, dar și din alte zone ale României, dansuri germane, dansuri de societate și jocuri la care voluntarii au câștigat premii oferite de surorile franciscane. De asemenea, fiecare participant a adus câte ceva fie din bucătăria proprie, după rețete tradiționale de familie, fie achiziționate, precum dulciuri sau patiserie, fructe și băuturi nealcoolice, astfel încât comuniunea să fie și în jurul unei mese copioase, ca înainte de Post.

Călătorind în trecut prin amintirile seniorilor din cadrul Parohiei romano-catolice din Caransebeș, descoperim că, în trecut, Fărșangul se ținea la Căminul cultural din „satul nemțesc”, actualul cartier Caransebeșul Nou din orașul de pe Timiș și Sebeș, populat atunci predominant de nemți, care participau în număr mare la carnavalul dinaintea Postului Mare, de la cei mai mici la cei mai vârstnici.

„Deși în acele vremuri nu exista posibilitatea achiziționării unor costume moderne, ca în prezent, oamenii erau foarte creativi, reușind să creeze costume complexe din ceea ce aveau la îndemână prin casă, dând astfel viață la tot soiul de creaturi și personaje. Deseori, participanții erau provocați să se recunoască unii pe ceilalți, ceea ce era foarte dificil, pentru că deghizările erau foarte reușite”, își amintește una dintre senioarele parohiei, Kati Braun.

În prezent, Parohia romano-catolică din Caransebeș cuprinde credincioși romano-catolici de etnie română, germană, cehă, maghiară, comunități mai mici de minorități, dar care și-au lăsat amprenta în viața culturală și religioasă din Caransebeș, fiecare prin specificul ei.

 

• Tweet
• Pin It